Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deşi Guvernul a adoptat ieri proiectul de lege privind votul uninominal, urmănd ca luni să-şi asume răspunderea in Parlament, Senatul işi va continua dezbaterile la proiectul pe această temă, aflat deja in procedură legislativă. Şi referendumul merge inainte, decretul prezidenţial fiind publicat in Monitorul Oficial.
Uninominalul şi-a găsit şi al treilea tată: in timp ce premierul işi asumă răspunderea pentru el, iar preşedintele inventează un referendum, şi Parlamentul vrea să continue procedura obişnuită de adoptare a legii. Mai mult, referendumul simultan cu europarlamentarele ii va face pe alegători să alerge la vot de la o secţie la alta.
Trei proceduri se suprapun de ieri pe acelaşi subiect: votul uninominal. Guvernul işi asumă răspunderea pe un proiect, Senatul continuă să-l dezbată, iar şeful statului face referendum pentru un sistem diferit de cel preferat de Guvern. Pentru ca electoratul să nu mai inţeleagă nimic, suprapunerea referendumului pe alegerile pentru Parlamentul European va complica modul in care se va vota. Guvernul a adoptat şi trimis Parlamentului proiectul uninominalului, care are la bază propunerea ProDemocraţia. Premierul Tăriceanu a anunţat că proiectul de lege se va aplica de la următoarele alegeri parlamentare şi va avea ca o consecinţă reducerea numărului de senatori şi deputaţi, intrucăt se va modifica norma de reprezentare. Astfel, vom avea un senator la 170.000 de alegători şi un deputat la 79.000 de alegători. "Prin proiectul Guvernului, cetăţenii cu drept de vot pot alege asupra unor candidaţi individuali, fără să mai funcţioneze sistemul de liste de partid sau candidaţi independenţi", a afirmat premierul. Pănă sămbătă, parlamentarii au dreptul de a depune amendamente la proiectul Guvernului, urmănd ca luni premierul să vină in faţa Camerelor reunite pentru a-şi asuma răspunderea. O eventuală moţiune de cenzură ar putea fi de depusă pănă joi, 1 noiembrie, urmănd să fie prezentată la 5 noiembrie in şedinţă comună a celor două Camere şi dezbătută la 8 noiembrie. Dacă nu se depune nici o moţiune, legea este considerată adoptată.
Citește pe Antena3.ro
INC-O MOŢIUNE, INC-O TĂRGUIALĂ. Singurul partid care s-a găndit la moţiune a fost PRM, după cum a anunţat marţi liderul său, Corneliu Vadim Tudor. Ieri insă, in urma unei intălniri dintre Bogdan Olteanu, Norica Nicolai şi Corneliu Vadim Tudor, preşedintele PRM a anunţat că s-a răzgăndit. La finalul intălnirii, cei trei au susţinut că au discutat despre o lege a cimitirelor evreieşti, dar intrebat despre moţiune, Olteanu a răspuns că nu se pune problema despre aşa ceva.
DECRET CONTESTAT. In paralel cu asumarea răspunderii de către Guvern, şeful statului a declanşat şi procedura de referendum pe tema uninominalului, dar vizănd un sistem diferit de cel al lui Tăriceanu. Decretul emis ieri de şeful statului nu precizează insă cu exactitate data scrutinului, aşa cum cerea legea, ci spune doar că referendumul va avea loc in aceeaşi zi cu alegerile pentru Parlamentul European. PRM a anunţat că va ataca la Curtea Constituţională actul, considerăndu-l ilegal, intrucăt nu prevede o dată precisă pentru desfăşurarea acestuia. Organizarea simultană a celor două scrutine complică insă lucrurile. Premierul Tăriceanu a declarat tot ieri că nu se face nici o economie prin organizarea simultană a celor două scrutine, pentru că nu se poate folosi aceeaşi infrastructură, iar costurile suplimentare s-ar ridica la circa 20 de milioane de euro. Prefectul Capitalei, liberalul Cătălin Deaconescu, a explicat că trebuie infiinţate secţii de votare diferite pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendum, pentru că birourile electorale pentru cele două scrutine sunt diferite prin lege. Pentru referendum, birourile secţiilor de vot trebuie să aibă şase membri, daţi de partidele parlamentare, plus un preşedinte, care este un jurist, iar pentru europarlamentare birourile secţiilor de vot trebuie să aibă şapte membri, plus preşedinte, plus locţiitor, a explicat prefectul. Reprezentantul Guvernului in Bucureşti a afirmat că pentru organizarea alegerilor europarlamentare şi a referendumului in aceeaşi zi, in Capitală trebuie infiinţate in jur de 2.600 de secţii de votare, dublu faţă de cele pregătite pentru scrutinul de la 25 noiembrie. La fel, in Capitală ar trebui să funcţioneze două Birouri Electorale Municipale care să numere voturile, tot pentru că alcătuirea lor este diferită pentru fiecare scrutin.
Senatul merge mai departe
In paralel cu cele două proceduri, şi Senatul va continua să dezbată proiectul elaborat de comisia parlamentară de Cod Electoral. Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a declarat ieri că această Cameră se va pronunţa pănă la sfărşitul săptămănii viitoare asupra lui. "S-a intocmit raportul de către comisia specială, s-a stabilit ca incepănd de luni pănă la sfărşitul săptămănii viitoare să incheiem şi să dăm votul pe proiectul de lege", a explicat Văcăroiu, la finalul şedinţei de ieri a conducerii Senatului. "Nu mi-am imaginat in cariera mea că vom ajunge intr-o astfel de situaţie in care disputa să capete o dezvoltare nemaintălnită in rău. Nu-l inţeleg pe preşedintele Romăniei cum poate declanşa un referendum in contextul in care suntem in procedură de dezbatere pe un astfel de proiect de lege la Senat, nu-l inţeleg pe premier care işi asumă răspunderea pe un proiect de lege care se află de asemenea in dezbaterea Senatului. Nu inţeleg această luptă politică", a spus Văcăroiu.
