Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O eventuală condamnare a lui Ion Iliescu pentru crime comise împotriva umanităţii la Mineriada din iunie 1990 ar face din România, în mod paradoxal, ţara est-europeană ce i-a pedepsit cel mai dur pe cei care au înăbuşit în sânge protestele de stradă, chiar şi fără a lua în calcul execuţia lui Ceauşescu. Reprimarea protestelor anticomuniste din alte state nu a dus la condamnări ale liderilor respectivelor ţări, fie ei preşedinţi sau prim-miniştri.
Acţiunile Parchetului General din ultimele două zile acuză practic cei mai importanţi lideri politici şi militari ai României din 1990. Nicio ţară din Europa de Est nu a cunoscut un asemenea gest, deşi protestele din această zonă erau îndreptate împotriva unor lideri cunoscuţi pentru duritatea regimului lor. Spre deosebire de Honecker sau Jivkov, Ion Iliescu era liderul unui partid, Frontul Salvării Naţionale, care se distanţase, măcar la nivel declarativ, de ideologia comunistă, iar sprijinul popular pentru preşedintele României era incomparabil mai amplu. Reprimarea protestului din Piaţa Universităţii, care oricum era pe sfârşite, a fost dispropor- ţionat de brutală în condiţiile în care FSN câştigase detaşat alegerile şi devenise succesorul legitim al regimului comunist. Marii casapi au scăpat Spre deosebire de RDG sau Bulgaria, soarta noii puteri nu era deloc periclitată de o mişcare ce fusese spulberată prin alegeri libere. Cele mai mari probleme le-a avut fostul lider al RDG, Erich Honecker. A dispus ciomăgirea protestatarilor în 1989 şi arestarea câtorva sute. La Leipzig a trimis armata cu ordin să tragă, ordin ce nu a fost dus însă la îndeplinire. Pentru aceste fapte nu a fost acuzat niciodată. I s-au imputat în schimb cei 1.100 de est-germani ucişi în timp ce încercau să treacă Zidul Berlinului, în perioada cât s-a aflat la putere. A fost arestat circa un an, dar în 1993 un tribunal german a dispus că procedurile judiciare anterioare i-au violat dreptul fundamental la demnitate umană, Honecker fiind grav bolnav. Procesul a fost abandonat. În Polonia, Wojcieh Jaruzelski a fost pus sub acuzare de-abia în 2006, pentru arestă- rile ilegale dispuse împotriva militanţilor Solidarităţii, fără ca procesul să fie finalizat. De altfel, ca tânăr ofiţer în anii ’40, a contribuit la reprimarea mişcării antisovietice. Nu a fost acuzat nici pentru reprimarea protestelor muncitoreşti din 1970, în Polonia de nord, când mai mulţi generali au ordonat să se tragă în protestatari. În 2014, Jaruzelski a fost înmormântat cu onoruri militare. Măcelari la pensie În Bulgaria vecină, liderul comunist Todor Jivkov putea fi tras pentru multe la răspundere în 1990. În octombrie 1989, 356 de disidenţi au fost bătuţi cu bestialitate şi lăsaţi în câmp, soartă infinit mai bună decât cea a lui Gheorghi Markov, asasinat în 1978. În plus, politicile sale de deznaţionalizare au dus la fuga din ţară a 300.000 de turci în trei luni. În schimb, a fost condamnat în 1992 doar la 7 ani de închisoare pentru delapidare, Jivkov stând în arest la domiciliu până în 1996, când a fost achitat definitiv. Succesorul său, Petar Mladenov, un fel de Iliescu bulgar, a trebuit să demisioneze în iunie 1990 când s-a aflat că ar fi vrut să cheme tancurile împotriva unor proteste guvernamentale din decembrie 1989. În ianuarie 1991, sovieticii, în complicitate cu comuniştii lituanieni, au încercat să înăbuşe mişcarea de eliberare naţională din Lituania. Au eşuat, dar în urmă au lăsat 13 morţi şi 1.000 de răniţi. Doi lideri comunişti autohtoni au fost condamnaţi la închisoare, însă bineînţeles că militarii sovietici vinovaţi nu au fost extrădaţi de ruşi, fiind refuzată şi o cerere a procurorilor de audiere a lui Grobaciov.
Kadar Janos a condus Ungaria peste trei decenii. Deşi a condus un regim relativ blând în comparaţie cu restul lagărului socialist, el a fost complice al reprimării brutale a Revoluţiei maghiare din 1956. A murit liniştit în patul său, în 1989.
Deşi România este statul în care liderul comunist a plătit cu moartea, nu a existat nicio lege a lustraţiei pentru cei din linia a doua a regimului represiv.
Dosarul Mineriadei se extinde. Trei potenţiali acuzaţi, la mâna președintelui Klaus Iohannis Parchetul General a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să autorizeze începerea urmăririi penale împotriva fostului premier Petre Roman, fostului vicepremier Gelu Voican-Voiculescu şi a generalului Victor Athanasie Stănculescu.Toţi trei sunt suspectaţi de comiterea de crime împotriva umanităţii comise la Mineriada din 13-15 iunie 1990. Procurorul General a transmis solicitarea la preşedinţie întrucât legea prevede ca tragerea la răspunderea a foştilor miniştri pentru fapte comise în timpul exercitării funcţiei în Guvern să aibă loc doar cu permsiunea şefului statului. Tot ieri, la Parchet au fost audiaţi amiralul în rezervă Emil Cico Dumitrescu şi fostul vicepreşedinte al CPUN, Cazimir Ionescu. La ieşire, cei doi au precizat că au calitatea de suspect în dosar, dar au negat că ar fi vinovaţi de reprimarea protestelor din Piaţa Universităţii. A fost pus sub acuzare şi fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, însă acesta susţine că de represiunea din iunie se fac vinovate armata, poliţia şi serviciile secrete.
Eu mă consider nevinovat şi a spus-o şi CEDO (...) De-a lungul vremii nu există nicio reclamaţie împotriva mea. Am luat bătaie din cauza lui Marian Munteanu. A spus că i-am salvat viaţa lui şi unei domnişoare.
Miron Cozma
Citește pe Antena3.ro
