Iohannis adresează două întrebări neconstituționale pentru referendumul din 26 mai

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, ieri, că, la referendumul consultativ pe care îl va organiza odată cu aegerile europarlamentare, în 26 mai, pe buletinul de vor găsi nu una, ci două întrebări. Iohannis speră, astfel, să obșină acordul populației pentru a fi interzisă amnistia și grațierea condamnaților pentru corupție și pentru a lua Guvernului prerogativa constituțională de a emite Ordonanțe de Urgență în materia legislației penale. Ambele întrebări, în forma și conțnutul anunțat, încalcă prevederile Constituției, care, în cazul primei chestiuni, interzice expres orice inițiativă cetățenească pe acest subiect.

Jocul electoral al președintelui pentru alegerile europarlamentare a trecut la “next level”. Iohannis a declarat, ieri, de la Palatul Cotroceni, că a transmis Parlamentului scrisoarea referitoare la cele două probleme de interes național care vor fi supuse consultării populare în cadrul referendumului ce va fi organizat pe data de 26 mai, împreună cu alegerile europarlamentare.

Prima întrebare este dacă cetăenii chemați la urne sunt de acord cu “interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție”. Iar a doua, dacă doresc “interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Hibe

Ambele teme erau mai mult decât previzibile, având în vedere acșiunile și luările de pozișie ale lui Klaus Iohannis din ultima perioadă, și ambele încalcă grav Constituția. Astfel, în legătură cu interzicerea amnistiei și grațierii condamnaților pentru corupție, acest demers nu ar trece niciodată de controlul de constituţionalitate al CCR, întrucât, consultativ fiind, rezultatul unui referendum de acest tip, în cazul în care ar fi validat, poate sau nu să fie transpus în operă printr-o iniţiativă legislativă. În cazul concret despre care discutăm, acest lucru nu poate fi legiferat, deoarece, la articolul 74, alineat 2 din Constituţie, se arată că “Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea”.

Cât privepte chestiunea cu Ordonanțele de Urgență, întrebarea vine în conflict direct cu dreptul Guvernului de a emite Ordonanţe de Urgenţă acare este garantat de Constituţie, la articolul 108, alineat 1, iar obligaţiile pe care aceste acte normative trebuie să le îndeplinească sunt prevăzute în cuprinsul articolului 115 din Legea Fundamentală. Orice imixtiune în aceste prevederi constituţionale nu poate fi făcută decât printr-un referendum decizional prin care să fie modificată Constituţia, şi nu printr-un referendum consultativ, aşa cum este cel care va fi organizat pe data de 26 mai.

Bolcaș: Nu orice demers politic este și constituțional

Citește pe Antena3.ro

Rezultat exit poll alegerile prezidenţiale 2024: Marcel Ciolacu intră în turul doi cu Elena Lasconi. Călin Georgescu, marea surpriză

Maestrul Lucian Bolcaș, specialist în probleme constituționale, a precizat, pentru “Jurnalul”, că aceste două întrebări pe care vrea președintele să le adreseze se pot rezuma la una singură: “Dacă poporul român este de acord cu dictatura?”. “Prima întrebare, referitoare la interzicerea amnistiei și grațierii, vine în contradicție cu un drept fundamental conferit de Carta Universală a Drepturilor Omului. Amnistia și grațierea reprezentau, în antichitate, forma de conduită a șefului statului de a acorda aceste drepturi. Astăi, șeful statului, în democrațiile consolidate, este Parlamentul. Așa a evoluat scietatea democratică de la o democrație directă, la o democrație reprezentativă. Involuția nu mai poate subzista”, subliniază Lucian Bolcaș, care adagă că “există o lucrare celebră a unui dramaturg german, de origine evreiască, Bertolt Brecht. Se numește  <>. Întrebarea este  -  Oare mai poate fi oprită această ascensiune?”.

În ceea ce privește chestiunea Ordonanțelor de Urgență, Bolcaș precizează că “intenția președintelui este de amputare a drepturilor Paramentului în favoarea acțiunilor prezidenșiale. Ambele întrebări sunt violent neconstituționale. Nu orice demers politic este și constituțional. Normal ar fi ca, atunci când Curtea Constituțională să verifice din punct de vedere constituținal cele două teme care fac obiectul acestui referendum, să îl declare neconstituțional în coținutul său”.