Kelemen Hunor: "Autonomia nu înseamnă să luăm ceva de la cineva, ci să acționăm în interesul cuiva"

Liderii maghiari din România, indiferent de coloratura lor politică, au reafirmat duminică, în mesajele transmise participanților la marșul secuiesc din județul Covasna, dorința maghiarilor din țară de a obține autonomia teritorială a județelor Harghita, Covasna și Mureș, subliniind că prin acest demers nu vor priva pe nimeni de drepturi sau proprietăți.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a precizat în mesajul adresat participanților la marș că maghiarii doresc o formă de autonomie care să le permită să decidă singuri asupra obiectivelor pe care le au.

"În viziunea noastră, autonomia nu înseamnă să luăm ceva de la cineva, ci să acționăm în interesul cuiva. Prin năzuințele noastre de autonomie, prin țelurile noastre, nu vrem să privăm pe nimeni și de nimic, nici pe români, nici pe maghiari, nu vrem să luăm nici bunuri, nici proprietăți, nici decizii, nici drepturi. Cerem însă ca noi, secuii, maghiarii din Transilvania și Ținutul Secuiesc, să avem puterea de a decide singuri în chestiunile care ne privesc", a susținut Kelemen Hunor, în mesajul postat pe site-ul UDMR.

La rândul său, europarlamentarul Tokes Laszlo și-a exprimat satisfacția că partidele și organizațiile maghiare din Transilvania colaborează pentru o cauză comună și a făcut apel la înțelegerea românilor față de năzunițele maghiarilor.

"Sunt mândru că în țara asta — și am putea spune că în tot bazinul unguresc din Munții Carpați — nu mai există așa o comunitate etnică precum cea a secuilor, care să se ridice atât de determinat pentru cauza și drepturile ei", a scris Tokes Laszlo, președintele al Consiliului Național Maghiar din Transilvania, pe site-ul oficial al marșului pentru autonomie.

Totodată, el și-a exprimat speranța că evenimentul se va desfășura fără incidente.

"Sper că vom reuși să parcurgem acest drum și că nimeni nu ne va amenda pentru că ocupăm șoseaua și că secuii nu vor trebui să plătească cu valută forte pentru a profita de dreptul lor de a-și spune opinia și de a face adunări publice", a adăugat Tokes Laszlo, potrivit Agerpres.

Un alt lider care a transmis un mesaj celor care participă la evenimentul din Covasna este Izsak Balazs, președintele Consiliului Național Secuiesc, organizator principal al evenimentului, care susține că maghiarii au reușit să facă în așa fel încât autonomia să devină o cauză de neocolit.

"Am reușit să facem ca autonomia să devină o cauză de neocolit. Liderii politici, maghiari și români, sunt obligați să ia atitudine față de Ținutul Secuiesc, față de chestiunea autonomiei secuiești. Am creat un simbol, steagul secuiesc, sub care ne putem alinia cu toții. Prin statutul autonomiei Ținutului Secuiesc am conturat o imagine de viitor clară, numind exact instituțiile prin care autonomia Ținutului Secuiesc poate fi realizată", se arată în mesajul lui Izsak Balazs.

Președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, a afirmat, tot într-un mesaj transmis participanților la marș, că secuii doresc să respecte România, dar consideră că și ei trebuie să fie respectați.

"Noi, secuii, dorim să respectăm țara în care trăim, dorim să contăm pe ea și să ne încredem în ea. Dar, după un vechi principiu, dacă puterea vrea să fie respectată, trebuie să fie și respectabilă. Astfel că și România trebuie să respecte comunitatea secuiască", a susținut șeful Consiliului Județean Covasna.

Mitingul pentru autonomie pe care Consiliul Național Secuiesc îl organizează duminică în județul Covasna a început cu slujbe ecumenice în 14 localități aflate de-a lungul DN11. Potrivit Biroului de Presă al CNS, la eveniment participă între 60 și 70 de mii de oameni, iar numărul este în creștere.

Participanți veniți din țară și străinătate poartă steaguri secuiești, steaguri ale Ungariei și pancarte cu diverse mesaje scrise în limbile maghiară, română și engleză, cum ar fi "Autonomie pentru Ținutul secuiesc", "Autonomie nu înseamnă independență, ci eficiență", "România e și țara noastră", "Justice for Szeklerland".

Printre aceștia se numără persoane îmbrăcate în uniforme ale Gărzii Maghiare, organizație interzisă în Ungaria, dar și membri ai ''Mișcării Tinerilor din 64 de Comitate", al cărei nume face trimitere la organizarea administrativ-teritorială a Ungariei Mari și care luptă pentru revizuirea Tratatului de la Trianon.