„Mâncătorii de rădăcini” și eroii politici. Gafele anului

Anul care tocmai se încheie a fost unul bogat din punctul de vedere al gafelor făcute de politicienii români. Aleșii poporului s-au întrecut în declarații și gesturi controversate, unele hilare, care au făcut deliciul publicului, altele de-a dreptul deplasate, care au dus la demisii și dosare penale.

Klaus Iohannis a deschis sezonul gafelor în primăvară, într-o vizită oficială la Sfântul Mormânt, unde a susținut un discurs în fața comunității de români din Israel. Președintele a vrut să spună că se gândea de mult să viziteze Ierusalimul, însă exprimarea sa i-a dus pe mulţi români cu gândul la activități paranormale, care nu au nicio legătură cu religia creștină. "Soția mea Carmen și cu mine ne-am gândit de multe ori, în viața noastră anterioară, cum ar fi să venim la Ierusalim. Și iată, am venit într-o poziție care mă face să stau în fața dumneavoastră”, a spus Iohannis. Fostul ministru al Culturii, Daniel Barbu, a șocat și el o țară întreagă după ce a afirmat că meseria de politician este chiar "mai riscantă decât misiunea unui soldat în Afganistan", întrucât aleşii îşi riscă în fiecare zi libertatea şi sănătatea. ''Este cea mai grea dintre meserii. Uneori este mai grea decât meseriile pe care le considerăm foarte periculoase, cum este cea de miner. Meseria de politician este grea şi foarte puţină lume ştie de fapt ce faceţi cu adevărat în fiecare zi a săptămânii, adesea şi sâmbetele şi duminicile", a declarat Daniel Barbu la Liga Aleşilor Locali ai ALDE.

Săracii, luaţi la rost

Gafele anului 2016 au fost amorsate încă din decembrie trecut de o declaraţie halucinantă care i-a aparţinut ministrului Finanţelor, Anca Dragu. Imediat după învestire, Dragu a deschis lista gafelor făcute de tehnocraţi cu o declarație sfidătoare la adresa românilor. Ministrul a susținut că în ţări ca India şi Brazilia săracii muncesc şi pe doi lei. “Sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme”, au fost cuvintele şefei de la Finanţe. Ulterior, Anca Dragu a încercat să dreagă busuiocul spunând că nu își asumă declarația și a dat vina pe jurnaliștii care i-ar fi scos din context declarația. A urmat fostul secretar de stat Gabriel Biriș, care i-a numit pe oamenii fără loc de muncă ”fantome” care trebuie ”scoase la lumină”. “Cum poți să zici <> timp de șase luni? Ce ai făcut? Ai vânat, ai săpat după rădăcini? Cum ai putut să trăiești șase luni fără să câștigi nimic? Nu cumva vorbim nu faptul că nu ai câștigat, ci de faptul că nu ai declarat?”, i-a certat Biriș pe românii fără venituri. Ulterior, Biriș s-a scuzat față de cei care s-au simțit ofensați și a încercat să explice că nu a vrut să jignească și că nu e nici pe departe o persoană arogantă. Un alt ministru tehnocrat care s-a remarcat prin bâlbe, este primul ministru al Sănătății din Cabinetul Cioloş, Patriciu Achimaș-Cadariu. Ginecologul și-a pus pacienții în cap după ce a declarat că românii au un sistem medical mai bun decât ar merita şi că dacă îşi doresc servicii de calitate, ca în alte țări dezvoltate, ar trebui să muncească mai mult. “Vrem o țară ca afară? Perfect, hai să muncim ca afară!”, a scandat tehnocratul. Un alt tehnocrat, fostul ministru al Comunicaților Marius Bostan a reușit să-l enerveze chiar şi pe premierul Dacian Cioloş după ce a declarat că “unii profesori îşi bat joc de meseria lor şi spun că au salarii mici, această justificare fiind o imbecilitate”. Cioloş l-a somat pe Bostan să-şi ceară scuze şi s-a delimitat public de afirmaţiile ministrului. Bostan s-a conformat imediat şi şi-a turnat cenuşă-n cap într-o postare pe Facebook. “Cer scuze acelor cadre didactice dedicate meseriei, care se pot simţi lezate de scoaterea din context", a scris ministrul într-o postare ulterioară.

Ponta şi Gorghiu, penibilii campaniei

Politicienii s-au întrecut în gafe și în campania electorală. Fosta șefă a liberalilor, Alina Gorghiu s-a umplut de ridicol după ce s-a filmat în timp ce încerca să convingă un copil singur acasă să îi deschidă ușa, spunându-i că „Victor (n.r. - Ponta) vrea să-i copieze temele” și „Liviu (n.r. - Dragnea) vrea să-i fure sandvișurile”. În luna noiembrie, fostul premier Victor Ponta a frizat şi el penibilul, postând pe Facebook un mesaj video ca replică la gafa preşedintelui Klaus Iohannis, cel care se fotografiase stând pe un scaun de la Masa Tăcerii, celebra sculptură a lui Constantin Brâncuşi. Ponta a apărut în clipul video ţinând în mână un calup de salam săsesc şi transmiţându-i lui Iohannis că “Poarta Sărutului nu se închide și pe Coloana Infinită nu se atârnă rufe la uscat”. Internauţii l-au corectat rapid, spunându-i că denumirea corectă a sculpturii este Coloana Infinitului, nu “Coloana Infinită”.

Episodul “Black Friday la PRU”

În plină campanie electorală, Partidul România Unită a încercat să corupă alegătorii printr-o pomană electorală mascată de Black Friday, gest care le-a adus un dosar penal celor din patrula lui Vlad Ţepeş. ”Sute de membri ai PRU cu posibilități financiare vor oferi gratuit smartphone-uri Samsung, Iphone, Huawei, etc. către alți membri ai PRU care și trimit datele pe site după ora 00.00”, a fost mesajul postat înainte de alegeri pe site-ul partidului condus de Bogdan Diaconu și Sebastian Ghiță.
 

GAFA ANULUI:

Cuplul Liviu Dragnea – Călin Popescu Tăriceanu a oferit, marţi, gafa anului în politica românească. Încercând să-şi explice refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de a o desemna pe Sevil Shhaideh pentru fotoliul de prim-ministru, liderii ALDE şi PSD au arătat grave carenţe în domeniul cunoştinţelor istorice şi politice. Dacă Tăriceanu a spus, sigur pe el, că România este “republică parlamentară”, Dragnea a sugerat că “nici în Anglia, regina...” nu-şi permite să refuze propunerea de premier. “Constituția o obligă pe regină… Deci dacă constituția poate să o oblige pe regină în Anglia, nu știu de ce ar putea să nu-l oblige pe președinte (n.r. să numească premierul propus de coaliția majoritară)”, i-a ţinut isonul preşedintele Senatului. Doar că România nu este nici pe departe o republică parlamentară, ci una semi-prezidenţială, Anglia nu are o constituţie scrisă, ci doar un set de cutume care definesc puterile monarhului – așa-numitele „royal prerogatives”, iar la baza acestor cutume stau Magna Carta și The Bill of Rights. De fapt, monarhul britanic beneficiază de aşa-numitul “reserve power” - care presupune dreptul de a numi şi destitui premierul după voinţa sa, iar de-a lungul istoriei au existat mai multe cazuri care confirmă această practică (de exemplu menţinerea Lordului Melbourne ce prim-ministru în 1839, după aşa-numita “Bedchamber Crisis” sau numirea lui Sir Alec Douglas-Home ca prim-ministru în 1963). Unde mai pui că regina nu este doar a Angliei, ci a Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, ceea ce este cu totul altă mâncare de peşte, Anglia fiind doar o parte din regat.