Moţiunea Opoziţiei îi pune lui Băsescu toate cărţile în mână

Deşi a reuşit să mai cârpească pe moment situaţia şi să obţină votul parlamentarilor PDL pentru a-şi continua mandatul, premierul Emil Boc nu e scutit de emoţii.

PSD, PC şi PNL au hotărât să depună împreună o moţiune de cenzură, în momentul în care vor considera că există mai multe şanse să fie adoptată, surse parlamentare spunând că probabil documentul va fi înaintat Parlamentului la jumătatea lunii octombrie. Astfel, Guvernul Boc V s-ar putea confrunta cu testul moţiunii la doar o lună şi jumătate de la formarea noii echipe ministeriale. Iniţiatorii moţiunii, adică PSD, PC şi PNL, au planuri mari, dar şi multe probleme. Teoretic, cele trei partide au decis să depună moţiune de cenzură împreună, dacă moţiunea trece să formeze o majoritate parlamentară care să poată propune un premier şi un guvern nou - de criză, iar guvernul respectiv să organizeze alegeri anticipate. Planul nu este însă atât de simplu precum l-au prezentat liderii celor trei partide, pentru că, în aproape toţi paşii lui, depinde de Traian Băsescu. Cu alte cuvinte, orice ar face Opoziţia, tot la Cotroceni ajunge. Dacă se vor confrunta cu refuzul lui Traian Băsescu de a desemna un premier din partea majorităţii PSD-PC-PNL sau de a declanşa alegeri anticipate, liderii celor trei partide afirmă că declanşează procedura de suspendare şi demitere a acestuia.

PRIMUL PAS: FORMAREA UNEI MAJORITĂŢI CARE SĂ VOTEZE MOŢIUNEA
Ultima moţiune de cenzură, depusă în aceeaşi formulă politică (PSD-PC-PNL) şi intitulată "Opriţi genocidul social", ar mai fi avut nevoie de doar opt voturi pentru a fi adoptată şi pentru a fi răsturnat încă o dată Guvernul Boc printr-un astfel de demers parlamentar. Astfel, la 15 iunie 2010, 228 de parlamentari au votat în favoarea demiterii Guvernului Boc IV, printre ei aflându-se mulţi parlamentari PDL. Împotriva moţiunii au votat 197 de parlamentari PDL, UDMR, UNPR şi din grupul minorităţilor.

Acum, prima problemă a Opoziţei este să găsească iar parlamentari ai Puterii dispuşi să voteze împotriva Guvernului. Cele trei partide au 213 parlamentari împreună, aşadar le mai trebuie 23 de voturi pentru a-şi vedea visul cu ochii. Moţiunea anterioară a fost depusă într-un moment sensibil, o dată cu decizia de reducere a pensiilor şi a salariilor bugetarilor, aşa că parlamentarii PDL au avut o justificare publică şi politică să voteze împotriva propriului Guvern, lucru care nu este însă obligatoriu să se mai întâmple acum. Oricum, PSD şi PNL au dat startul racolărilor, dar rezultatele se vor vedea mai târziu.

AL DOILEA PAS: FORMAREA UNEI MAJORITĂŢI CARE SĂ SUSŢINĂ UN GUVERN PSD-PC-PNL
O dată cu votarea moţiunii, cele trei partide trebuie să se asigure că îşi păstrează aceeaşi majoritate dispusă să şi susţină un guvern alcătuit prin consens, condus de un premier agreat şi care să îi poată fi impus lui Traian Băsescu. Asta pentru că, dacă Guvernul este demis prin moţiune de cenzură, şefului statului îi revine dreptul de a nominaliza un nou premier. Astfel, dacă Traian Băsescu ar ignora propunerea de premier venită din partea PSD-PC-PNL şi ar trimite în faţa Parlamentului o altă nominalizare, cele trei partide ar trebui să se asigure că-şi conservă majoritatea care să-l respingă, aşa cum s-a întâmplat în cazul lui Lucian Croitoru. Procedura trebuie repetată încă o dată, pentru ca Parlamentul să poată fi dizolvat şi să fie convocate alegeri anticipate - acesta fiind obiectivul declarat al liderilor PSD şi PNL, Victor Ponta şi Crin Antonescu. Chiar şi aşa, decizia de dizolvare a Parlamentului trebuie luată tot de Traian Băsescu, Constituţia neinstituind o obligativitate în acest sens. Astfel, articolul 89 arată că: "După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".

Dacă însă Traian Băsescu acceptă nominalizarea unui premier agreat de PSD, PC şi PNL şi formarea unui asemenea guvern de criză, asta nu înseamnă neapărat organizarea de alegeri anticipate, pentru că decizia de dizolvare a Parlamentului îi revine preşedintelui abia după respingerea a încă unui guvern nominalizat. Planul Opoziţei are însă aici o fractură logică, pentru că şi acest guvern de criză ar trebui să demisioneze, pentru a fi nominalizat un altul, care să fie respins de Parlament.

PASUL TREI: SUSPENDAREA PREŞEDINTELUI
Soluţia de avarie a Opoziţiei ar fi declanşarea procedurii de suspendare a preşedintelui, dacă acesta refuză fie nominalizarea premierului propus de tripleta PSD-PC-PNL, fie dizolvarea Parlamentului şi organizarea de anticipate. Şi pentru suspendarea preşedintelui este nevoie de o majoritate parlamentară, care în acest moment nu există. După suspendare, operată de Parlament, se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui, acesta fiind singurul punct al planului care pare sută la sută sigur pentru Opoziţie. Şi asta pentru că sondajele de opinie dau acum o cotă de încredere pentru preşedintele Băsescu de doar 20%.

Antonescu, în vizită la Iohannis
În tot acest context, preşedintele PNL, Crin Antonescu, l-a vizitat joi pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis, acelaşi pe care în octombrie 2009 Opoziţia i l-a propus premier lui Traian Băsescu, după ce Guvernul Boc 2 fusese demis prin moţiune de cenzură. Antonescu a ajuns la sediul Primăriei din Sibiu imediat după prânz, având o întrevedere de aproximativ o oră cu primarul Klaus Iohannis. "Domnul Antonescu a fost în trecere prin Sibiu şi mi-a făcut o vizită. Am discutat cu el despre situaţia actuală şi politică", a declarat Iohannis, citat de Mediafax. Acesta nu a dorit să spună dacă i-a fost din nou făcută propunerea de a deveni premier, în cazul unui posibil guvern de criză. Ipoteza ca Iohannis să fie din nou ales premier de Antonescu se bate cap în cap cu dorinţa PSD, care ar vrea ca postul să revină partidului.