Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Încercările parlamentarilor USR și PNL de a întoarce decizia fostului Parlament prin care, la conducerea Consiliului Legislativ, a fost numit, prin vot, ex-deputatul social-democrat Florin Iordache, s-au dovedit a fi atât de prost argumentate, încât până și judecătorii Curții Constituționale apropiați de Palatul Cotroceni au căzut de acord că trebuie respinse ca nefondate. CCR a redactat motivarea Deciziei prin care a statuat faptul că, în cazul lui Florin Iordache, nu au fost încălcate nici legea, nici Constituția, în ciuda argumentațiilor elucubrante ale parlamentarilor fostei opoziții.
“Jurnalul” prezintă argumentele pentru care mai mulți parlamentari de la USR și PNL au contestat, în toamnă, votul pentru numirea lui Florin Iordache în funcția de președinte al Consiliului Legislativ, cerând judecătorilor să declare neconstituțională Hotărârea Parlamentului României nr. 29/2020. Una dintre sesizări a fost înaintată de USR, care a susținut că numirea în funcția de președinte al Consiliului Legislativ se face cu votul majorității deputaților și senatorilor, nu doar cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți. Astfel încât, pentru că Florin Iordache a fost votat de doar 185 de parlamentari, nu de 230, numirea sa nu este conformă.
În motivarea Deciziei, Curtea Constituțională le-a atras atenția contestatarilor că, în jurisprudența sa, a mai analizat o astfel de argumentație. Și atunci, ca și acum, Curtea a constatat “existența unei evidente contradicții sub aspectul majorității de vot necesară pentru adoptarea hotărârii de numire în funcția de președinte al Consiliului Legislativ, între articolul 9 alineat 2 din Legea 73/1993 (care prevede o majoritate absolută) și articolul 76, alineat 2 din Constituție (care prevede o majoritate simplă)”. Judecătorii subliniază, astfel, că, în fapt, Constituția este superioară legii și, în acest sens, alegerea lui Florin Iordache cu respectarea votului senatorilor și deputaților prezenți în sală este constituțională.
“Conduită care a generat revoltă publică”
Citește pe Antena3.ro
A doua critică invocată, însă, face referire la nepotrivirea politică a lui Iordache de a ocupa acea funcție. Mai exact, contestatarii vorbesc despre faptul că “domnul Florin Iordache nu îndeplinește condiția legală privind buna reputație profesională și morală”. Se menționează, în acest sens, că “în anul 2017, Florin Iordache a avut o conduită care a generat revoltă publică, incompatibilă cu dispoziția legală”. În fapt, autorii contestației fac aluzie la emiterea, de către Guvernul Grindeanu, în 2017, a celebrei OUG 13, inițiată de Florin Iordache, revolta publică fiind mișcările de stradă ulterioare sub sigla “#rezist”.
“Buna reputație morală nu rezultă din niciun act depus la dosarul de candidatură de către domnul Florin Iordache, iar Parlamentul a ignorant procedura audierii candidaților, atât în comisiile avizatoare, cât și în cadrul comisiilor comune”, se mai arată în sesizare.
Și acest aspect a fost desființat de CCR, care arată că (,) “condiția bunei reputații profesionale face parte din condițiile subiective, a căror evaluare și apreciere revin în mod exclusiv Parlamentului. Curtea nu se poate erija în cadrul deciziei Parlamentului care, în situația dată, a considerat că această condiție este îndeplinită”. Prin urmare, susțin judecătorii, în unanimitate, CCR nu are competență să verifice îndeplinirea condiției subiective referitoare la buna reputație profesională, această competență exclusivă și discreționară revenind Legislativului. “Aceleași considerații sunt valabile și în privința condiției subiective referitoare la buna reputație morală”, se mai arată în documentul citat.
Proces de intenție pentru că era membru de partid
Iar lucrurile nu se opresc aici. Contestația PNL, atașată la dosarul cauzei, mai invocă o “problemă” pe care Florin Iordache o avea la momentul votului. Anume, aceea că era… membru PSD. Concret. Se arată în contestație că “președintele Consiliului Legislativ este parte a personalului acestei instituții, personal care nu poate face parte din partidele politice”. Astfel că Iordache nu îndeplinea această condiționalitate, deoarece, în ziua în care Parlamentul l-a numit în funcție, el avea calitatea de deputat, membru al Partidului Social Democrat.
Ei bine, Curtea Constituțională desființează și această argumentație, subliniind că procedura de numire a președintelui Consiliului Legislativ are două etape. Prima este data adoptării hotărârii de numire și a doua este data depunerii jurământului. Jurământul poate fi depus oricând după data adoptării hotărârii de numire, chiar și în aceeași zi, “pentru că, prin definiție, de la data adoptării hotărârii de numire, funcția de președinte al Consiliului Legislativ devine vacantă. (…) Prin urmare, orice incompatibilitate a persoanei numite în funcție trebuie să înceteze la momentul depunerii jurământului, dată care semnifică preluarea funcției și a atribuțiilor aferente acesteia”, arată, în Decizie, toți cei nouă judecători ai CCR.
Acuzații reciproce între actualii parteneri de guvernare de “blat” cu “Ciuma Roșie”
Reamintim faptul că, pe data de 20 octombrie 2020, Florin Iordache a fost numit în funcţia de președinte al Consiliului Legislativ, cu susținerea PSD, el contracandidându-l pe fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, susținut de PNL. Iordache a primit 185 de voturi pentru și 43 împotrivă. Zegrean a primit 41 de voturi pentru și 187 împotrivă. A mai existat și a treia candidatură, a lui Ionuț Duli Mazâlu, care a obținut două voturi pentru și 226 împotrivă.
Tot atunci, s-au supus la vot și candidaturile pentru funcția de președinte al Secției de Evidență Oficială a Legislației și Documentare din cadrul Consiliului Legislativ, fiind ales fostul senator USR George Eduard Dîrcă, cu 174 de voturi pentru și 17 împotrivă. Votul fiind unul secret cu bile a generat, la vremea respectivă, un potop de acuzații între PNL și USR, ambele partide susținând reciproc că cealaltă formațiune politică a făcut “blat” cu PSD.
“Problemele” ridicate în cazul lui Iordache, respinse de Curte, erau OUG 13/2017, că s-a aplicat Constituția, nu o lege inferioară, și că nu și-a dat demisia din PSD înainte să se supună la vot numirea lui
