Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doar într-o singură lună, formaţiunile politice au primit peste 700.000 de lei. Este vorba despre luna noiembrie, conform Autorităţii Electorale Permanente. În anul electoral 2016, partidele vor trebui să joace după noi reguli în ce priveşte finanţarea lor cu fonduri de la bugetul de stat.
Partidele primesc şi sponsorizări, dar banii vin şi din cotizaţiile lunare depuse la partide de către politicieni, aceştia având în majoritatea cazurilor sumele lunare de cotizare impuse de conducere. Campaniile electorale sunt şi ele cea mai bună formă de finanţare a partidelor. În campanie se cer şi se acordă sponsorizări cu multe zerouri. PNL pare să fie fruntaşul în topul partidelor care primesc bani de la bugetul de stat. Doar în luna noiembrie partidul a primit peste 300.000 de lei, conform Autorităţii Electorale Permanente.
PSD a primit o sumă ceva mai mică luna aceasta, aproximativ 250.000 de lei, iar PPDD a primit puţin peste 100.000 de lei. Banii vin din bugetul Secretariatului General al Guvernului şi nu poate fi mai mare de 0,04% din venituri. Partidele politice care au câştigat şi locuri în Parlament primesc o subvenţie proporţională cu numărul de mandate obţinute la alegeri. În cazul partidelor fără reprezentare în Parlament, dar care la alegeri au obţinut cu maximum 1% sub pragul electoral, subvenţiile sunt egale. Donațiile primite de un partid politic într-un an fiscal nu pot depăși 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.
Atribuţii mai mari pentru AEP
O altă modificare decisă este în legătură cu donaţiile cu privire la imobile cu destinaţia de sedii, introducându-se un termen de doi ani pentru a îndeplini sarcina cumpărării unui imobil dintr-o donaţie făcută în acest scop. Neîndeplinirea termenului atrage după sine anularea exceptării de la plafonare. Conform legii, în cel mult 90 de zile de la data alegerilor pentru Cameră şi Senat, AEP rambursează partidelor politice, alianţelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor, sumele aferente cheltuielilor efectuate în toate circumscripţiile electorale. Acest lucru se întâmplă pe baza documentelor justificative furnizate de mandatarul financiar în cel mult 30 de zile de la data alegerilor şi cu condiţia ca partidul, alianţa politică să fi obţinut minimum 3% din voturile valabil exprimate.
Cheltuielile nu pot depăşi nivelul contribuţiilor şi au limite de 60 de salarii minime brute pentru fiecare candidat la funcţia de senator sau deputat, la care se adaugă 10% de la partid. În cazul alegerilor prezidenţiale, limita este de 20.000 de salarii minime brute, se arată în lege.
Povara datoriilor
Până acum, atât PSD, cât şi PNL au cheltuit enorm în timpul campaniilor electorale, fără ca ulterior să-şi acopere datoriile către creditori. Noua lege privind finanţarea partidelor le permite decontarea acestor cheltuieli de la bugetul de stat. Pentru recuperarea banilor, zeci de creditori au mers chiar şi în instanţă. Unii au obţinut deja sentinţe favorabile, iar partidele riscă în unele cazuri chiar să fie executate silit.
În primă fază, noua Lege a finanţării partidelor a fost retrimisă Parlamentului pentru reexaminare de către preşedintele Iohannis. Ulterior, Camera Deputaţilor a stabilit că împrumuturile făcute partidelor vor trebui restituite în maximum trei ani. Cererea de reexaminare solicita o precizare mai clară în legătură cu împrumuturile pe care le pot face partidele politice, iar aleşii au decis modificarea legii astfel încât termenul de restituire a împrumuturilor nu poate fi mai mare de 3 ani, împrumuturile în bani şi restituirea se pot face numai prin virament bancar, iar împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termen de 3 ani se constituie în donaţii, cu respectarea prevederilor referitoare la acestea, spune legea.
