Peste 850.000 de votanţi pe listele suplimentare

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a inaintat conducerii Parlamentului Raportul asupra organizării şi desfăşurării referendumului naţional din 19 mai privind demiterea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. Documentul dezleagă misterul privind numărul alegătorilor care au votat pe liste suplimentare: 870.834, cu 165.095 mai mulţi decăt la alegerile legislative din 2004.


După centralizarea voturilor exprimate la referendumul din 19 mai, nici Biroul Electoral Central (BEC), şi nici AEP nu au fost in stare să ofere o informaţie esenţială: căţi cetăţeni au votat pe listele suplimentare. Jurnalul Naţional a incercat să afle la momentul respectiv această informaţie, dar la BEC se trăseseră de mult obloanele, iar de la AEP ni s-a spus că listele suplimentare au fost predate Autorităţii de către BEC la saci şi sacoşe, in procesul-verbal de predare-primire fiind menţionat numărul acestora şi nu al votanţilor. Nu ni s-a spus atunci nici căte sacoşe şi saci au fost, numărul fiind dezvăluit de AEP la inceputul lunii trecute, in urma unei solicitări oficiale a senatorului PRM Gheorghe Funar. Obligată fiind de lege să intocmească un raport asupra organizării şi desfăşurării referendumului şi să-l inainteze Parlamentului, AEP şi-a indeplinit misiunea, documentul elaborat cuprinde numărul exact al votanţilor de pe listele suplimentare, şi nu numărul de saci şi sacoşe.


CEI MAI MULŢI VOTANŢI. Rezultatele finale ale refendumului din 19 mai, validate de Curtea Constituţională, arată că pe lista pentru referendum au fost inscrişi 18.301.309 cetăţeni cu drept de vot. Dintre aceştia au fost prezenţi la urne 8.135.272 (44,45%), 2.013.099 spunănd "DA" demiterii (24,75%), iar 6.059.315 "NU" (74,48%). S-au inregistrat 62.858 de voturi nule (0,77%). Potrivit raportului AEP, cu excepţia celor din străinătate, cele mai multe voturi exprimate de persoane inscrise pe listele suplimentare s-au inregistrat in Bucureşti: 69.897, din care 66.813 au fost insoţite de declaraţii pe proprie răspundere ale electorilor că nu au votat in altă parte. In străinătate au votat pe baza acestui tip de listă 75.027 de cetăţeni, votul lor nefiind dublat de declaraţii pe proprie răspundere.


PE JUDEŢE. In ţară, cei mai mulţi votanţi pe liste suplimentare s-au inregistrat in judeţul Cluj - 37.765, urmat de Timiş - 37.752, Iaşi - 34.526, Prahova - 32.797, Constanţa - 30.627, Braşov - 27.751, Bihor - 26.445, Argeş - 22.299, Dolj - 21.289, Bacău - 20.996, Dămboviţa - 20.131, Buzău - 19.262, Suceava - 19.199, Mureş - 18.457, Olt - 18.322, Vălcea - 17.932, Arad - 17.174, Teleorman - 16.703, Hunedoara - 16.502, Ilfov - 16.385, Caraş-Severin - 15.878, Galaţi - 15.754, Sibiu - 15.626, Neamţ - 15.540, Vrancea - 15.233, Gorj - 14.621, Vaslui - 14.034, Alba - 13.714, Maramureş - 13.428, Mehedinţi - 12.949, Botoşani - 11.794, Giurgiu - 11.489, Călăraşi - 10.962, Tulcea - 10.829, Ialomiţa - 10.369, Sălaj - 9.873, Satu-Mare - 9.684, Bistriţa-Năsăud - 9.475, Brăila - 8.849, Harghita - 7.028 şi Covasna - 6.467.


PROBLEME. Raportul AEP menţionează totodată şi o serie de neconcordanţe intre legislaţia in conformitate cu care s-a organizat referendumul pentru revizuirea Constituţiei din 2003 şi modificările aduse legislaţiei ulterior acestui moment. In acest context, AEP se plănge Parlamentului că "in pofida adoptării de Guvern a OUG 34/2007, prin care controlul listelor suplimentare a fost incredinţat Autorităţii Electorale Permanente, noile reglementări in domeniul refendumului au ignorat Autoritatea, instituţie cu competenţă generală şi exclusivă in domeniul electoral.

Astfel, spre deosebire de alegeri, potrivit Legii 3/2000, preşedintele şi vicepreşedinţii AEP nu fac parte din Biroul Electoral Central, deşi legiuitorul a circumscris temporal atribuţile Autorităţii Electorale Permanente, in afara perioadelor in care au loc referendumul sau alegeri, tocmai din acest considerent".

De altfel, in raport, AEP semnalează că a cerut BEC acceptarea unui reprezentant al său, cu rol de observator, la şedinţe, dar Biroul i-a respins solicitarea, pe motiv că nu are temei legal pentru a fi de acord, urmănd să-i pună la dispoziţie, la cerere, materiale necesare intocmirii raportului către Parlament. Â


RECOMANDĂRI. Raportul AEP enumeră totodată şi o serie de fapte pe care doreşte ca legiutorul să le aibă in vedere. Printre acestea, ignorarea de organizatori a măsurilor necesare desfăşurării in condiţii optime ale adunărilor, distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice, deteriorarea şi distrugerea listelor electorale şi a mijloacelor de propagandă electorală tipărite, nerespectarea locurilor amenajate pentru afişaj electoral, refuzuri nejustificate la inscrierile cătăţenilor pe listele electorale, permisiunea acordată unor cetăţeni de a vota fără ca aceştia să se legitimeze sau să semneze la primirea buletinului de vot şi a ştampilei, intocmirea de liste electorale suplimentare fără respectarea dispoziţiilor legale.

Cheltuielile partidelor la referendum

Raportul AEP prezintă şi rapoartele de venituri şi cheltuieli in campania electorală pentru referendum ale partidelor cu reprezentare parlamentară şi ale preşedintelui Băsescu. Aceste rapoarte au fost publicate in Monitorul Oficial nr. 473 din 13 iulie 2007 şi arată că toate partidele au rămas datoare după referendum, cu excepţia PD şi a şefului statului. Astfel, PC a avut venituri totale de 59.965, 24 RON, cheltuieli totale de 60.163,21 RON şi plăţi restante de 198,97 RON. PD a avut venituri totale de 4.394.839 RON, cheltuieli totale de 4.837.362 şi nici o plată restantă. La răndul său, PLD a avut venituri totale 134.810 RON, cheluieli totale de 186.510 RON şi plăţi restante de 8.047.327 RON. PNL a avut venituri totale de 1.027.808,05 RON, cheltuieli totale de 2.126.599,89 RON şi plăţi restante de 1.091.035,21 RON. Restanţele PRM sunt de 4.095 RON, veniturile totale au fost de 19.734 RON, iar cheltuielile totale, de 23.829 RON. UDMR are datorii de 2.476,87 RON, a avut venituri de 33.875,22 RON şi cheltuieli totale de 36.352,09 RON. PSD are şi el datorii, in valoare de 316.904,82 RON, a avut venituri de 568.052,26 RON şi cheltuieli de 884.957,08 RON. Preşedintele Băsescu nu are in schimb nici o datorie, el avănd in campanie venituri de 1.289.906 RON şi cheltuieli de 515.274 RON.

2004: 705.739 de votanţi

La alegerile legislative din 28 noiembrie 2004, peste 700.000 de persoane au votat in alte secţii de votare decăt cele de domiciliu, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), in urma centralizării rezultatului votului de la toate secţiile de votare din ţară de către Biroul Electoral Central. Cele 705.739 de persoane care au votat pe liste speciale de tip 2 reprezintă aproape 6,5% dintre cei circa 10.800.000 de alegători care s-au prezentat la urne pentru alegerea Camerei Deputaţilor, Senatului şi a Preşedintelui Romăniei. Statistica mai relevă faptul că prezenţa la vot a fost duminică de 58,5%, numărul total al cetăţenilor cu drept de vot aşteptaţi la urne fiind de aproximativ 18.500.000. Dintre persoanele care au mers la secţiile de votare de domiciliu, peste 500.000 nu s-au regăsit in listele electorale permanente, intocmite de primari impreună cu Serviciile de evidenţă informatizată a persoanei din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Potrivit legii, acele persoane care au putut să demonstreze cu actele de identitate că sunt arondate unei secţii de votare au fost inscrise in listele speciale "de tip 1".