Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zicala românească “peştele de la cap se împute” descrie perfect scena politică de pe plaiurile mioritice. Cu mai puţin de două luni şi jumătate înaintea alegerilor parlamentare, partidele româneşti sunt conduse aproape fără excepţie de politicieni condamnaţi, trimişi în judecată, aflaţi sub control judiciar sau urmăriţi penal în diferite dosare. Pe 11 decembrie, liderii acestor formaţiuni vor cere votul românilor pentru a putea guverna România în următorii patru ani.
ALDE şi PSD şi-au anunţat din timp intenţia de a forma majoritatea după alegerile parlamentare şi a propune viitorul premier al ţării pentru următorii patru ani. Ambele partide sunt conduse însă de lideri cu mari probleme penale. De numele şefului PSD, Liviu Dragnea, atârnă ca o piatră de moară condamnarea la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul (dictată în aprilie 2016) şi implicarea într-un alt dosar penal, cel al fostei sale soţii, caz în care liderul PSD a fost trimis în judecată pentru instigare la abuz în serviciu şi fals intelectual. În ciuda problemelor cu Justiţia, voci influente din partid au susţinut recent că Liviu Dragnea va fi, cel mai probabil, propunerea PSD pentru Palatul Victoria, în cazul în care social-democraţii vor coagula majoritatea alături de aliaţii din partidul lui C.P. Tăriceanu.
Fost premier al României, liderul ALDE a fost trimis şi el în judecată pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în dosarul retrocedării fermei Băneasa şi a unor suprafeţe de teren din pădurea Snagov. Numele lui Călin Popescu Tăriceanu apare şi în dosarul de corupţie în care fostul viceguvernator al BNR Bogdan Olteanu este acuzat de procurorii DNA că în anul 2008 a primit un milion de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, pentru a-şi trafica influenţa în scopul numirii lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. Tăriceanu a fost audiat la DNA în calitate de martor în dosar şi a acceptat propunerea procurorilor de a fi testat la detectorul de minciuni pentru a lămuri suspiciunile.
Liberalii şi Băsescu
Liberalii nu se abat nici ei de la tiparul “clasic” de pe scena politică. Fostul co-preşedinte al PNL şi liderul taberei care provine din vechiul PDL, Vasile Blaga se află de săptămâna trecută sub control judiciar pentru trafic de influenţă după ce ar fi primit, prin interpuşi, suma de 700.000 de euro pentru finanţarea fostului PDL în perioada 2009-2012. Chiar dacă a demisionat imediat din fruntea PNL, Blaga nu s-a sfiit totuşi să recunoască faptul că se va implica în campania electorală “ca simplu membru PNL”, chiar dacă oficial edilul Aradului, Gheorghe Falcă, a fost uns în locul său ca şef de campanie pentru parlamentare.
Pe cai mari după fuziunea cu fostul UNPR, liderul PMP Traian Băsescu are şi el probleme cu legea. Din aprilie 2016, Parchetul General a început urmărirea penală pe numele fostului preşedinte pentru spălare de bani în formă continuată în dosarul care priveşte achiziţia unui teren de 3.700 mp din zona Băneasa în anul 2000, la scurt timp după ce a devenit primarul Capitalei. Ulterior, Băsescu i-a vândut terenul cumnatei lui Costel Căşuneanu, iar cu banii din tranzacţie a motivat cumpărarea vilei din Otopeni, pe care i-a donat-o fiicei sale, Ioana. Lierul PMP nu s-a hotărât încă dacă va candida pe listele PMP la alegerile parlamentare, însă atât el, cât şi celelalte voci din partid susţin că ar fi “cel mai bun premier” pe care l-ar putea avea România după alegeri.
Vlad Ţepeş defilează cu penalii din PRU
Abia răsărit pe scena politică, PRU a copiat şi el metehnele brevetate de vechile partide. După transferul în bloc a multora dintre aleşii cu dosare penale, partidul cu Vlad Ţepeş pe emblemă îl propune ca premier pe Victor Ponta, o situaţie paradoxală pe scena politică, având în vedere că fostul premier face parte din alt partid. Ponta este şi el trimis în judecată în dosarul Rovinari-Turceni şi urmărit penal sub control judiciar în dosarul vizitei lui Tony Blair în România. Liderul oficial al PRU, Bogdan Diaconu, nu are totuşi dosare penale, însă deputatul Sebastian Ghiţă, devenit portavocea partidului, a bătut orice record în actuala legislatură: are nu mai puţin de cinci dosare penale deschise pe numele său. Aproape de un sfert de secol la putere, UDMR pare să facă notă discordantă. Dacă liderul Kelemen Hunor nu este implicat în probleme cu Justiţia, un alt lider marcant al partidului, Laszlo Borbely a scăpat de urmărirea penală în dosarul în care DNA susţine că fostul ministru ar fi primit din partea unui om de afaceri foloase necuvenite în valoare de peste 80 de mii de lei, constând în renovarea şi utilarea apartamentului.
Călin Popescu Tăriceanu, lider ALDE: Se pare că începutul campaniei electorale pentru parlamentare reia același clișeu de la locale: se încearcă îndepărtarea unor lideri politici influenți, prin acuzații care, după aceea, dacă sunt fondate sau nu, nici nu mai contează.
