Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Votul din Parlament de învestire a Guvernului lui Dacian Cioloş a marcat o premieră în politica românească. Teoretic, noul cabinet este Executivul cu cea mai redusă opoziţie parlamentară din istoria postdecembristă, depăşind chiar Guvernul Roman din 1990-1991 şi cel al USL din 2012-2014. Însă doar teoretic.
La momentul votului, un singur partid şi-a asumat deschis faptul că va vota împotriva noului cabinet, anume ALDE, condus de Călin Popescu Tăriceanu şi Daniel Constantin.
În consecinţă, voturile contra ar fi trebuit să fie doar cele venite din partea celor 25 de deputaţi şi 11 senatori ai acestei formaţiuni politice, plus câteva voturi răzleţe ale unor parlamentari neafiliaţi.
Rezultatul, deşi categoric în favoarea instalării Cabinetului Cioloş, este îngrijorător pentru noul prim-ministru: 389 de voturi favorabile, 115 împotrivă şi două nule.
Asta înseamnă că peste 20% dintre parlamentari s-au opus noii echipe de la Palatul Victoria fără ca acest Guvern să apuce să facă ceva neconvenabil pentru forul legislativ.
Pe lângă ALDE, în opoziţie se declară Mişcarea Populară a lui Traian Băsescu, ce are şapte deputaţi şi un senator, însă Băsescu a declarat că parlamentarii săi vor vota Guvernul la învestire, chiar dacă ulterior va fi în Opoziţie şi este îndoielnic că vreunul dintre oamenii lui Băsescu ar fi trecut peste ordinul său.
Băsescu şi Tăriceanu, un tandem de surprize, surprize
ALDE şi MP au împreună o pondere parlamentară de 44 de senatori şi deputaţi, reprezentând 8,4% din numărul total al aleşilor. La nivel declarativ, restul partidelor ar fi trebuit să ofere o susţinere în jurul a 90%, ceea ce ar face din România o ţară cu un Parlament al concordiei, de uniune naţională practic, reprezentat la nivel executiv de o echipă de tehnocraţi.
Însă votul a arătat deja că o parte dintre pesedişti au trecut peste indicaţia de partid şi şi-au exprimat nemulţumirea faţă de pierderea guvernării printr-un vot de blam. În al doilea rând, principalii susţinători ai Guvernului au agende diferite, dacă nu diametral opuse.
Liberalii vor depolitizare care, în viziunea lor, înseamnă epurarea pesediştilor din administraţie, în timp ce social-democraţii l-au avertizat deja pe Cioloş nu care cumva să le scoată „profesioniştii” din funcţii şi nici să revină asupra unor măsuri cu posibil impact electoral luate de către guvernul precedent. Cât priveşte motivele pentru care ALDE şi MP nu au votat noul cabinet, acestea sunt destul de transparente.
Ambele au în sondaje procente în jurul pragului electoral de 5%, iar singura modalitate de a creşte este să speculeze deschis greşelile Guvernului pentru a lua din procentele PNL, ce ameninţă să realizeze un monopol pe partea dreaptă a spectrului politic. Dacă Tăriceanu mai poate spera că PSD ar putea să le facă loc pe liste la parlamentarele din 2016, doar ca să le pună beţe în roate liberalilor, Băsescu ştie foarte bine că anul viitor partidul său va trebui să lupte singur împotriva tuturor.
"Guvernarea personală prin experţi, fie aceştia de bună calitate, excede cadrele democratice, oricât de largi ar fi acestea concepute. (...) Demersul se arată a fi unul nedemocratic şi prezintă riscul de a se transforma oricând într-o formulă politică antidemocratică" - Călin Popescu Tăriceanu
ALDE şi-a luat în serios rolul de partid în opoziţie, reprezentantul său în Comisia juridică a Camerei, Steluţa Cătăniciu, având un rol decisiv în retragerea de pe lista Guvernului a Cristinei Guseth, propusă iniţial pentru postul de ministru al Justiţiei.
