x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică "Plagiat" - Legea Ticu nu e a lui Ticu

"Plagiat" - Legea Ticu nu e a lui Ticu

de Gabriela Antoniu    |    08 Apr 2006   •   00:00
"Plagiat" - Legea Ticu nu e a lui Ticu

Constantin Ticu Dumitrescu, "simbo-lul luptei anticomuniste", isi aroga titlul de parinte al legii deconspi-rarii Securitatii. Ideea fost lansata pentru prima data de Claudiu Iordache.

Constantin Ticu Dumitrescu, "simbolul luptei anticomuniste", isi aroga titlul de parinte al legii deconspirarii Securitatii printr-o motiune lansata in 1993. Numai ca ideea a fost lansata pentru prima data, doi ani mai devreme, de Claudiu Iordache.

In mai 1991, Claudiu Iordache, pe atunci deputat FSN, lansa o motiune prin care cerea conducerii Camerei Deputatilor sa decida asupra formarii unei comisii a acestui for legislativ, care sa primeasca mandatul de a verifica dosarele de securitate ale membrilor celor doua Camere ale Adunarii Constituante, ale Executivului si ale puterii judecatoresti. "Apreciem ca oamenii cu functii in stat, pentru a exercita in deplina libertate prerogativele ce le revin, trebuie sa aiba trecutul curat, fara de care vulnerabilitatea la santajul politic ii va impiedica sa ii exprime cu adevarat pe cei pe care ii reprezinta. (...) Aceeasi comisie a Camerei Deputatilor, odata formata, sa aiba posibilitatea sa cerceteze modul in care informatii ce privesc dosarele personale ale multor personalitati politice ajung sa fie publicate in coloanele unor ziare care, prin ele insele, nu-si pot asigura servicii de informatii", se arata in motiunea lui Claudiu Iordache. Motiunea lui Claudiu Iordache a fost semnata de aproximativ 150 de parlamentari.

O NOUA MOTIUNE. In noiembrie 1993, senatorul PNTCD Constantin Ticu Dumitrescu initiaza o motiune privind publicarea listelor de informatori ai Securitatii. Prin acest demers, initiatorul urmarea "asanarea morala a societatii romanesti si schimbarea practicilor si mentalitatilor comuniste si pentru a impiedica in mod special numirea, alegerea ori mentinerea in ierarhiile puterii (Guvern, Parlament, Justitie si orice alte institutii de stat) a persoanelor care au lucrat cu buna stiinta ca informatori ai Securitatii, depunand note informative prin care denuntau convingerile politice ori atitudinea anticomunista a oamenilor, fiind retribuiti pentru aceasta". Ticu Dumitrescu "anexeaza motiunea lui Claudiu Iordache din vechea legislatura" la motiunea sa, mentionand acest lucru in textul documentului. Motiunea a fost sustinuta de 200 de parlamentari, potrivit presei vremii, si a fost adoptata cu majoritate de voturi de Parlament.

AMNEZIE. Patru ani mai tarziu, in 1997, Ticu Dumitrescu isi aroga paternitatea deconspirarii Securitatii prin motiunea depusa in 1993, mentionand intr-un text semnat si publicat in Romania Libera, din 8 februarie 1997, ca "el a abordat direct aceasta problema inca din februarie 1990 in CPUN". "Dupa septembrie 1992, senator fiind, am reluat cu staruinta actiunile incepute (in afara luptei pentru prestigiul si drepturile membrilor AFDPR). Astfel, dupa cateva luni, am reusit sa aduc in dezbaterea opiniei publice si a Parlamentului Romaniei cunoscuta «motiune», careia mass-media i-au atribuit numele meu", mai scria Ticu Dumitrescu in Romania Libera. Enumerand prosblemele cu care s-a confruntat prin asumarea demersului de a deconspira Securitatea, Ticu Dumitrescu incheie: "Nu vreau sa se inteleaga cumva ca mi-as asuma paternitatea ideii (care apartine nemtilor) si nici monopolizarea ei. Problema care se pune insa cu pregnanta este daca nu cumva aceasta dispersare nu dilueaza pana la banalizare actiunea pe care un om o duce cu perseverenta de peste trei ani - si asta impotriva a tot si a toate". Dupa cum se poate observa Ticu Dumitrescu "uita" subit de motiunea Iordache si aroga doar nemtilor paternitatea ideii de deconspirare a Securitatii.

"UNICUL"
"Nu vreau sa se inteleaga cumva ca mi-as asuma paternitatea ideii (care apartine nemtilor) si nici monopolizarea ei. Problema care se pune insa cu pregnanta este daca nu cumva aceasta dispersare nu dilueaza pana la banalizare actiunea pe care un om o duce cu perseverenta - si asta impotriva a tot si a toate." - Ticu Dumitrescu
×