Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
SCENARII ● Cine cu cine va guverna după parlamentare
Dacă, pentru alegerile locale, alianţele sînt "la liber" mai ales în al
doilea tur, pentru scrutinul parlamentar, liderii principalelor partide
sînt mai rezervaţi. Pe hîrtie, orice combinaţie este posibilă, însă
scorul alegerilor locale ca şi afinităţile dintre partide vor avea un
cuvînt greu de spus în conturarea unor alianţe pre sau postelectorale.
SCENARII ● Cine cu cine va guverna după parlamentare
Dacă, pentru alegerile locale, alianţele sînt "la liber" mai ales în al doilea tur, pentru scrutinul parlamentar, liderii principalelor partide sînt mai rezervaţi. Pe hîrtie, orice combinaţie este posibilă, însă scorul alegerilor locale ca şi afinităţile dintre partide vor avea un cuvînt greu de spus în conturarea unor alianţe pre sau postelectorale.
Deşi alegerile locale bat la uşă, liderii principalelor partide au început deja să-şi facă strategii, să creioneze alianţe pentru alegerile parlamentare. La începutul acestui an, Jurnalul Naţional a încercat prin interviuri realizate cu liderii partidelor să afle de la aceştia ce alianţe au în vedere partidele lor înainte sau după alegerile parlamentare. Răspunsurile au fost vagi, semn că evoluţiile de pe scena politică din acest an, rezultatele alegerilor locale, unde pentru prima dată preşedinţii de consilii judeţene vor fi aleşi uninominal, precum şi rezultatele scrutinului parlamentar, vor cîntări greu în luarea unei decizii.
SCHEME. În acest moment, luînd în calcul rezultatul alegerilor europarlamentare, favorizate pe scena politică ar fi în ordine PD, devenit ulterior PD-L, PSD şi PNL. Totuşi, dacă PSD va insista pe respingerea colaborării cu PD-L, dacă PNL îşi va menţine poziţia de adversitate faţă de partidul lui Boc şi de incompatibilitate doctrinară cu PSD, dacă PRM va fi ţinut la distanţă din motive de Vadim, atunci oferta pre şi postelectorală în materie de alianţe va fi destul de săracă. Deloc de neglijat sînt însă partidele mai mici, care, aşa cum s-a văzut după alegerile parlamentare din 2004, au "făcut cărţile" la configurarea coaliţiei de guvernămînt. Ca atare, este de aşteptat ca acestea să se coaguleze în jurul celor trei partide, ca alternativă la actuala guvernare.
ÎNCOTRO? Întrebarea în acest caz este în ce direcţie. Către PD-L, PSD sau PNL? Din perspectiva colaborărilor anterioare, PSD este cel mai avantajat. Social-democraţii au mai guvernat cu PC (fost PUR) şi UDMR, iar cu PUR a făcut în 2004 şi o alianţă preelectorală (Uniunea PSD+PUR), care a cîştigat atunci alegerile parlamentare. Anul trecut, în toamnă, cînd se făceau scenarii pentru cazul în care moţiunea de cenzură a PSD va trece, iar guvernul Tăriceanu va cădea, Mircea Geoană avea ca primă soluţie un guvern PSD-PC-UDMR. Mai mult, PSD şi PC au colaborat în actuala legislatură pe proiecte legislative economice, de protecţie socială, iar la începutul anului au semnat şi un acord parlamentar, care prevede susţinerea reciprocă a iniţiativelor legislative din Senat şi Camera Deputaţilor. De asemenea, PC a susţinut moţiunile promovate de PSD în Parlament, un ultim exemplu fiind moţiunea simplă privind facturile la energia electrică.
Dincolo de colaborarea instituţionalizată, PSD şi PC mai sînt avantajate şi de relaţiile interumane, individuale între membrii celor două partide, cu efect mai ales în plan local prin promovarea unor proiecte pentru protejarea cetăţenilor, a spaţiului verde. Legea promovată de Ion Iliescu şi de Marius Marinescu şi adoptată de Parlament privind declararea Parcului Bordei de utilitate publică este un exemplu în acest sens.
Liderul PC, Daniela Popa, anunţa recent că, deşi poartă discuţii la nivel central cu alte partide, inclusiv cu PSD pentru încheierea unor eventuale înţelegeri pentru alegerile parlamentare, nimic nu e "concret, bătut în cuie".
Dacă, pentru alegerile locale, alianţele sînt "la liber" mai ales în al doilea tur, pentru scrutinul parlamentar, liderii principalelor partide sînt mai rezervaţi. Pe hîrtie, orice combinaţie este posibilă, însă scorul alegerilor locale ca şi afinităţile dintre partide vor avea un cuvînt greu de spus în conturarea unor alianţe pre sau postelectorale.
Deşi alegerile locale bat la uşă, liderii principalelor partide au început deja să-şi facă strategii, să creioneze alianţe pentru alegerile parlamentare. La începutul acestui an, Jurnalul Naţional a încercat prin interviuri realizate cu liderii partidelor să afle de la aceştia ce alianţe au în vedere partidele lor înainte sau după alegerile parlamentare. Răspunsurile au fost vagi, semn că evoluţiile de pe scena politică din acest an, rezultatele alegerilor locale, unde pentru prima dată preşedinţii de consilii judeţene vor fi aleşi uninominal, precum şi rezultatele scrutinului parlamentar, vor cîntări greu în luarea unei decizii.
SCHEME. În acest moment, luînd în calcul rezultatul alegerilor europarlamentare, favorizate pe scena politică ar fi în ordine PD, devenit ulterior PD-L, PSD şi PNL. Totuşi, dacă PSD va insista pe respingerea colaborării cu PD-L, dacă PNL îşi va menţine poziţia de adversitate faţă de partidul lui Boc şi de incompatibilitate doctrinară cu PSD, dacă PRM va fi ţinut la distanţă din motive de Vadim, atunci oferta pre şi postelectorală în materie de alianţe va fi destul de săracă. Deloc de neglijat sînt însă partidele mai mici, care, aşa cum s-a văzut după alegerile parlamentare din 2004, au "făcut cărţile" la configurarea coaliţiei de guvernămînt. Ca atare, este de aşteptat ca acestea să se coaguleze în jurul celor trei partide, ca alternativă la actuala guvernare.
ÎNCOTRO? Întrebarea în acest caz este în ce direcţie. Către PD-L, PSD sau PNL? Din perspectiva colaborărilor anterioare, PSD este cel mai avantajat. Social-democraţii au mai guvernat cu PC (fost PUR) şi UDMR, iar cu PUR a făcut în 2004 şi o alianţă preelectorală (Uniunea PSD+PUR), care a cîştigat atunci alegerile parlamentare. Anul trecut, în toamnă, cînd se făceau scenarii pentru cazul în care moţiunea de cenzură a PSD va trece, iar guvernul Tăriceanu va cădea, Mircea Geoană avea ca primă soluţie un guvern PSD-PC-UDMR. Mai mult, PSD şi PC au colaborat în actuala legislatură pe proiecte legislative economice, de protecţie socială, iar la începutul anului au semnat şi un acord parlamentar, care prevede susţinerea reciprocă a iniţiativelor legislative din Senat şi Camera Deputaţilor. De asemenea, PC a susţinut moţiunile promovate de PSD în Parlament, un ultim exemplu fiind moţiunea simplă privind facturile la energia electrică.
Dincolo de colaborarea instituţionalizată, PSD şi PC mai sînt avantajate şi de relaţiile interumane, individuale între membrii celor două partide, cu efect mai ales în plan local prin promovarea unor proiecte pentru protejarea cetăţenilor, a spaţiului verde. Legea promovată de Ion Iliescu şi de Marius Marinescu şi adoptată de Parlament privind declararea Parcului Bordei de utilitate publică este un exemplu în acest sens.
Liderul PC, Daniela Popa, anunţa recent că, deşi poartă discuţii la nivel central cu alte partide, inclusiv cu PSD pentru încheierea unor eventuale înţelegeri pentru alegerile parlamentare, nimic nu e "concret, bătut în cuie".
Citește pe Antena3.ro
