Presa austriacă despre europarlamentarele din România: stânga puternică vs dreapta dezbinată

Duminică, 25 mai, românii sunt aşteptaţi la urne să îşi desemneze cei 32 de candidaţi care vor reprezenta România în Parlamentul European în următorii patru ani. “Se înfruntă puternica tabără de centru-stânga formată din social-democraţi şi partidele satelit împotriva mai multor formaţiuni de centru-dreapta învrăjbite între ele. Sondajele evaluează PSD condus de premierul Victor Ponta la 40%”, notează agenţia austriacă de presă APA, citată de mai multe publicaţii, printre care şi Tiroler Tageszeitung.

Demisionează Antonescu?
Jurnaliştii austrieci amintesc faptul că rezultatele alegerilor din 25 mai ar putea duce la demisia lui Crin Antonescu din fruntea PNL şi la desemnarea unui nou candidat pentru prezidenţiale. “Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a anunţat că va demisiona dacă formaţiunea sa nu va depăşi 20% la alegeri. Sondajele indică doar 17,6% în dreptul PNL. Liberal-democraţii de la PDL, membri ai PPE, mizează pe 14%. Tot membri PPE, nou-înfiinţatul PMP, Mişcarea Populară, contează pe 10% din voturile alegătorilor. În fruntea listei PSD se află europarlamentarul Corina Creţu. Pe listă se regăsesc şi doi foşti miniştri, Maria Grapini şi Ecaterina Andronescu. Pe lista PNL candidează mai mulţi europarlamentari cu experienţă. Pe listele partidelor se află şi soţiile liderilor PSD şi PNL, Daciana Sârbu şi Adina Vălean. PDL mizează pe fostul premier şi ministru al Finanţelor, Theodor Stolojan, şi pe foarte activa Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei. PMP va fi reprezentat de trei reformatori ai PDL, Cristian Preda şi foştii miniştri Theodor Baconschi şi Daniel Funeriu”, mai scrie sursa citată.

EBA, convinsă să renunţe
Abandonul Elenei Băsescu nu a rămas fără ecou din partea austriecilor. “Fiica preşedintelui, Elena Băsescu, a fost convinsă să renunţe la o nouă candidatură. Locul ei pe listă a fost luat de Siegfried Mureşan, actual consilier politic al PMP. UDMR contează pe votul minorităţii maghiare. Cu 6% în sondaje ar putea avea iar doi deputaţi în Parlamentul European”.
Participarea restrânsă şi strategia pentru alegerile prezidenţiale sunt alte două repere ale analizei jurnaliştilor austrieci. “Dominate de teme de politică internă, alegerile pentru Parlamentul European sunt considerate o probă generală pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, chiar dacă prezenţa la urne de doar 27% nu este nici pe departe reprezentativă. Rezultatele alegerilor vor declanşa strategiile, de exemplu desemnarea unui candidat comun al dreptei la prezidenţiale, o eventuală decizie în favoarea lui Antonescu sau desemnarea vicepreşedintelui Klaus Iohannis drept candidat al PNL pentru fotoliul prezidenţial”, consideră cei de la APA.