Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, la 23 ianuarie 2017, că va începe demersurile privind organizarea unui referendum pe tema modificării legislaţiei în materie penală. Tipul de referendum anunţat de Preşedintele României este un referendum organizat pentru probleme de interes naţional, în baza articolului 90 din Constituţia României. Rezultatul referendumului declanşat de către preşedinte, pentru a consulta populaţia cu privire la o problemă de interes naţional, este consultativ.
Referendumul naţional este definit în art. 1 din Legea referendumului (Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare) ca fiind forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român, cu privire la revizuirea Constituţiei, demiterea Preşedintelui României sau cu privire la probleme de interes naţional.
Potrivit Constituţiei României şi Legii referendumului, Preşedintele României poate cere organizarea unui referendum naţional cu privire la probleme de interes naţional, dar după consultarea Parlamentului (art. 90 din Constituţie).
Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de către Preşedintele României, prin decret (art. 11, alineat 2 din Legea referendumului nr. 3/2000 cu modificările şi completările ulterioare).
Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui. Dacă Parlamentul nu transmite punctul de vedere în termenul de 20 de zile, Preşedintele emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen. Procedura constituţională de consultare a Parlamentului se consideră astfel îndeplinită.
Potrivit art. 5 din Legea 3/2000 cu modificările şi completările ulterioare, referendumul este valabil dacă la consultare participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. De asemenea, rezultatul referendumului este validat, dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% dintre cei înscrişi în listele electorale permanente. Până în anul 2013, cvorumul de prezenţă pentru referendumurile convocate de preşedinte pe teme de interes naţional trebuia să fie de cel puţin 50%+1 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Cvorumul de 30 la sută a fost instituit prin modificarea Legii referendumului în 2013, urmând ca noile prevederi să se aplice începând cu 16 decembrie 2014.
Sunt considerate probleme de interes naţional, potrivit Legii referendumului, următoarele categorii de probleme: adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţării şi adoptarea unor decizii politice deosebite. Adoptarea unor decizii politice deosebite se poate referi la: regimul general al proprietăţii publice şi private; organizarea generală a învăţământului; structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale; încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani; integrarea României în structurile europene şi euroatlantice; regimul general al cultelor.
Potrivit legislaţiei în vigoare, referendumuri naţionale în România se mai organizează în alte două cazuri: demiterea Preşedintelui României (art. 95 din Constituţie) şi aprobarea revizuirii Constituţiei (art. 151 alin. (3) din Constituţie).
Rezultatele referendumurilor organizate pentru demiterea Preşedintelui şi a revizuirii Constituţiei sunt obligatorii. Referendumul declanşat de către Preşedinte, pentru a consulta populaţia cu privire la o problemă de interes naţional, este consultativ.
Referendumuri declanşate de către Preşedintele României cu privire la probleme de interes naţional au mai fost organizate în 2007 şi în 2009.
La 25 noiembrie 2007, Preşedintele a consultat populaţia cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerile parlamentare. 81,36% dintre cei prezenţi la vot au fost de acord cu votul uninominal, în timp ce 16,17% s-au pronunţat împotrivă. Prezenţa la vot fiind de 26,51%, referendumul a fost invalidat.
La 22 noiembrie 2009, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe cu privire la trecerea la un parlament unicameral şi la reducerea numărului de parlamentari la maxim 300. Referendumul a fost validat, înregistrându-se o prezenţă la vot de 50,95%. 77,78% dintre alegători au răspuns cu "DA" la întrebarea privind trecerea la un Parlament unicameral şi 22,22% cu "NU". 88,84% dintre români au răspuns cu "DA" la întrebarea referitoare la reducerea numărului de parlamentari, în timp ce 11,16% cu "NU".
În afară de referendumurile naţionale, în România se mai pot organiza şi referendumuri locale (judeţene), care pot fi, la rândul lor, facultative sau obligatorii. Cele facultative sunt organizate pentru probleme de interes deosebit din unitatea administrativ-teritorială, iar cele obligatorii sunt organizate pentru modificarea limitelor teritoriale ale unităţii administrativ-teritoriale, precum şi pentru demiterea primarului sau a consiliilor locale/judeţene.
Sursa - AGERPRES
