Proiect - PNL vrea un jurist-sef peste interceptari

Un proiect de lege liberal prevede ca interceptarile telefonice trebuie facute de o singura institutie, al carei presedinte, un jurist cu vechime de 15 ani in domeniu, este numit exclusiv de Parlament.

Liberalii vor sa ia interceptarile telefonice de pe mana actualelor servicii secrete. Potrivit unui proiect de lege ce va fi depus saptamana aceasta la Parlament, urmarirea convorbirilor telefonice ar trebui sa fie facuta de o singura institutie: Autoritatea Nationala de Interceptare a Telecomunicatiilor, subordonata Parlamentului. Institutia va fi condusa de Consiliul de coordonare, format dintr-un presedinte, un vicepresedinte si patru membri, acestia din urma reprezentand, fiecare, Comunitatea Nationala de Informatii, Guvernul, Presedintia si Ministerul Public.

Presedintele si vicepresedintele sunt numiti exclusiv de Parlament. Conditiile impuse aspirantului la aceasta functie sunt sa fi desfasurat activitati juridice timp de 15 ani, fie ca magistrat, fie ca profesor in invatamantul superior, sa aiba o buna reputatie, sa nu faca parte din nici un partid politic, sa nu desfasoare activitati comerciale si nici macar sa aiba actiuni sau parti sociale la vreo firma. CV-ul aspirantului trebuie completat cu o declaratie pe proprie raspundere ca nu a semnat un angajament de colaborare cu Securitatea. Proiectul mai prevede ca si serviciile secrete trebuie sa trimita, in faza audierilor din Parlament, confirmarea, pe proprie raspundere, ca respectivul nu a fost si nu este unul dintre ofiterii lor, acoperit sau nu. Mandatul presedintelui este de sase ani, iar presedintele si vicepresedintele nu pot detine decat un singur mandat.

FUNCTIONARI PUBLICI. In institutie va lucra initial personal din serviciile secrete, urmand ca dupa sase luni angajatii sa opteze intre serviciul din care provin si Autoritatea de Interceptari, unde vor fi incadrati ca functionari publici cu statut special. Conform proiectului, toate interceptarile vor fi facute cu mandat judecatoresc, iar autoritatea va trebui sa prezinte Parlamentului un raport de activitate de doua ori pe an. Proiectul legislativ va fi depus la Parlament impreuna cu alte cinci vizand siguranta nationala. Liberalii au optat pentru o forma proprie a actelor normative, abandonand proiectele sustinute pana acum de Guvern, ajunse deja intr-o faza negociata. Pachetul mai cuprinde Legea privind securitatea nationala, Statutul ofiterilor de informatii, Legea informatiilor si contrainformatiilor si legile de functionare ale SRI si SIE. Sefii acestora din urma vor fi numiti de Parlament tot la propunerea sefului statului. STS si SPP ar trebui sa devina departamente ale Ministerului de Interne. Liberalii au renuntat la ideea de a pune in fruntea Comunitatii Nationale de Informatii un ministru, lasand structura la primul nivel pe mana unui consilier prezidential. De asemenea, serviciilor secrete le vor fi interzise dreptul de ancheta preliminara si cel de a desfasura activitati comerciale.