Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a întărit miercuri ideea nemulțumirii partidului său față de actualul premier. Într-un mesaj public, el a susținut că România are nevoie „urgent de o resetare” și a invocat trei semnale negative: creșterea inflației, scăderea consumului și reducerea prognozei de creștere economică de către Fondul Monetar Internațional.
Calculele din Parlament arată că actualul nucleu format din PNL și USR adună împreună 132 de parlamentari. Cu sprijinul UDMR și al grupului minorităților naționale, totalul ajunge la 181 de voturi, mult sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern în Parlament.
Potrivit structurii actuale a Parlamentului PNL, USR, UDMR și grupul minorităților ar reuni 181 de voturi: 51 de deputați PNL, 40 USR, 22 UDMR și 17 din grupul minorităților în Camera Deputaților, la care se adaugă 22 de senatori PNL, 19 USR și 10 UDMR în Senat. Totalul rămâne sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern în Parlament.
O eventuală ieșire a PSD din coaliție lasă în urmă un vid de susținere parlamentară care ar trebui acoperit prin alianțe noi sau printr-o formulă excepțională de guvern minoritar.
În paralel, AUR a exclus o colaborare cu partidele aflate acum la putere înainte de alegeri. Senatorul Petrișor Peiu a declarant recent că AUR nu vede nicio formulă de înțelegere cu PSD, PNL, USR sau UDMR, cu o singură excepție: un guvern cu termen limitat, de câteva luni, care să aibă strict mandatul de a organiza alegeri anticipate.
Și spațiul de manevră al PSD în raport cu actualii parteneri s-a îngustat. PNL a transmis că îl susține în continuare pe premierul Ilie Bolojan și că nu acceptă ca PSD să decidă cine este premier din partea liberalilor. Mai mult, PNL a avertizat că, dacă PSD va provoca o criză guvernamentală, liberalii nu vor mai putea rămâne în coaliție cu social-democrații. În aceeași logică, USR a transmis că nu va mai negocia o altă formulă de guvernare cu PSD dacă social-democrații contribuie la răsturnarea Cabinetului Bolojan.
Primul scenariu este o renegociere a majorității, fără ieșirea imediată a PSD din zona puterii. Acesta ar presupune o formulă de guvernare reconfigurată, eventual cu un nou echilibru între partide sau cu alte condiții politice.
Al doilea scenariu, considerat potrivit surselor Mediafax cel mai serios în PSD, este retragerea miniștrilor social-democrați din Cabinetul Bolojan. În acest caz, compoziția politică a Guvernului s-ar schimba, iar premierul Bolojan ar trebui să ceară aprobarea Parlamentului pentru noua formulă, potrivit articolului 85 alineatul (3) din Constituție. Dacă ar obține votul de încredere, Ilie Bolojan ar putea continua la Palatul Victoria; dacă nu, s-ar deschide formal negocierile pentru un nou executiv.
Al treilea scenariu este intrarea într-o criză politică deschisă, fie prin eșecul unui nou vot de încredere, fie printr-o eventuală moțiune de cenzură. Într-o asemenea situație, președintele Nicușor Dan ar chema partidele la consultări și ar desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru, care ar trebui apoi să caute majoritatea parlamentară necesară învestiturii. Șeful statului a evitat până acum să intre în scenarii și a spus că actuala conjunctură parlamentară obligă partidele să colaboreze, poziționându-se mai degrabă ca mediator decât ca actor al confruntării.
Dincolo de scenariul ieșirii PSD de la guvernare, în discuțiile politice a început să circule în ultima săptămână și o altă variantă: aceea în care PNL renunță nu la funcția de prim-ministru, ci la Ilie Bolojan, pentru a păstra coaliția în viață și pentru a evita intrarea într-o criză parlamentară fără ieșire clară. Acordul politic semnat în iunie 2025 prevede oricum că funcția de premier revine PNL până în aprilie 2027, astfel că, teoretic, liberalii ar putea schimba titularul fără să piardă șefia Guvernului.
Numirea unui alt premier PNL nu ar întâmpina mari obstacole de la Cotroceni. În intervențiile sale publice, președintele Nicușor Dan a lăsat de înțeles că stabilitatea coaliției este mai importantă ca numele premierului.
În această formulă, liberalii ar încerca să păstreze controlul asupra Palatului Victoria, dar cu un alt nume în fruntea Executivului, mai acceptabil pentru PSD. În ultimele săptămâni, în spațiul public au fost vehiculate, pe surse, numele lui Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare drept posibile variante de premier liberal. Întrebat direct despre aceste două nume, Sorin Grindeanu a evitat să le valideze, dar nici nu a tăiat discuția, spunând doar că nu este rolul PSD să aleagă premierii PNL. Mircea Abrudean, șeful senatului și lider PNL, a spus explicit că nu este normal ca PSD să impună premierul susținut de PNL și a catalogat informațiile despre astfel de negocieri drept „speculații”.
Pentru PNL, însă, acceptarea unui alt premier ar trebui compensată prin câștiguri concrete în interiorul guvernului. Aici intră în discuție formula unui cabinet fără USR sau cu un USR marginalizat, în care liberalii să primească mai multe portofolii. În actuala structură, PNL are patru ministere, la fel ca USR, în timp ce PSD are șase, iar UDMR două. Dacă USR ar ieși din ecuație, cele patru portofolii ale sale ar trebui redistribuite, iar liberalii ar avea un argument puternic să ceară o parte importantă din ele în schimbul sacrificării lui Bolojan.
(sursa: Mediafax)


