Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PSD va depune la Senat un proiect de modificare a Legii referendumului, prin care plebiscitul inițiat de președinte pentru chestiuni de interes național va avea caracter pur consultativ. Social-democraţii mai propun ca referendumul să nu poată fi convocat pe teme care ţin de competenţa exclusivă a Parlamentului, iar rezultatul referendumului pentru demiterea președintelui să fie obligatoriu.
Explicațiile social-democraților pentru aceste modificări țin de necesitatea de a transpune în legislația actuală anumite decizii ale Curții Constituționale și recomandări ale Comisiei de la Veneția. În realitate însă, PSD vizează „dezarmarea” președintelui Klaus Iohannis, cel care a păstrat pe ţeavă „glonţul” încărcat recent prin declanșarea referendumului privind lupta anticorupţie. Președinţia a anunţat că plebiscitul referitor la Justiţie va fi demarat de Iohannis doar în cazul în care PSD va repeta un episod asemănător Ordonanţei 13, altfel referendumul ar fi doar „un glonţ tras în aer”. În cadrul unei dezbateri publice organizate ieri în Comisia Juridică a Camerei Debutaților, președintele comisiei, Eugen Nicolicea (PSD) a prezentat mai multe modificări pe care inițiativa legislativă le-ar aduce. În primul rând, sunt menționate separat situațiile în care rezultatul unui referendum este pur consultativ sau obligatoriu.
Astfel, referendumul inițiat de președinte pe probleme de interes național ar avea un caracter pur consultativ, iar rezultatul voinței populare nu ar trebui obligatoriu transpus în legislație. În aceeași situaţie ar fi și plebiscitul iniţiat de autoritățile locale pe probleme de interes local sau regional. În schimb, rezultatul referendumului pentru modificarea Constituției sau cel pentru demiterea președintelui inițiat de Parlament „este obligatoriu”.
În ceea ce privește referendumul consultativ inițiat de președinte, conform proiectului de lege, nu pot fi supuse consultării probleme precum unitatea, caracterul unitar indivizibil, forma republicană sau limba oficială, toate menționate în Constituție la art. 152. De asemenea, poporul nu poate fi consultat în legătură cu probleme fiscale, cele cu caracter internațional, amnistie sau grațiere. În plus, nu s-ar mai putea organiza un referendum dacă textul propus consultării populare ține de competența exclusivă a Parlamentului. Dacă proiectul de lege va fi adoptat de Parlament, președintele nu mai poate solicita o consultare populară în legătură cu aspecte care țin de revizuirea Constituției.
Concret, acesta a fost cazul referendumului inițiat de fostul președinte Traian Băsescu privind Parlamentul unicameral - chestiunea supusă consultării ține de revizuirea Constituției.
Opoziţia contestă proiectul
Proiectul de lege a fost semnat de patru parlamentari PSD: Eugen Nicolicea, Oana Florea, Iulian Iacomi și Alexandru Bălănescu și a fost depus la Senat în procedură de urgență. PNL a anunțat prin deputatul Gabriel Andronache că nu va susține un astfel de proiect. „Sunt elemente vădite de neconstituţionalitate, dacă o adoptaţi, ne va determina să o supunem controlului Curţii Constituţionale”, a declarat deputatul PNL în timpul dezbaterilor. Nici reprezentanții USR nu sunt de acord cu proiectul de lege. „Eu cred că și Parlamentul trebuie să aibă dreptul de a convoca referendum. Asta ar trebui supus dezbaterii, nu limitarea atribuţiilor președintelui”, a reacţionat Liviu Dragnea.
Liderul social-democrat susţine că propunerea lui Nicolicea nu a fost discutată în PSD și nu este susţinută de partid.
Procedura legislativă e lungă, ce primim putem depune ca amendamente. Dacă actuala lege ar ieşi mâine, nu se poate aplica 12 luni de la adoptare, nu e nicio legătură cu referendumul lui Klaus Iohannis. Eugen Nicolicea, deputat PSD
