Război pe două fronturi. Moţiune de cenzură şi suspendare

Nemulţumit de întreruperea sistemului electronic de achiziții publice, fostul premier vorbeşte pe faţă despre o moţiune de cenzură depusă după data de 15 iunie. De cealaltă parte, Călin Popescu Tăriceanu flutură un motiv de suspendare a preşedintelui pentru o presupusă încălcare a Constituţiei. Tăriceanu este nemulţumit că Iohannis nu a cerut mandat de la Parlament pentru Summitul NATO de la Varşovia.
„Dezastrul administrativ generat de întreruperea sistemului electronic de achiziţii publice SEAP, din cauza exclusivă a incompetenţei Guvernului de tehnocraţi, este cel mai întemeiat şi corect motiv pentru depunerea unei moţiuni de cenzură imediat după 15 iunie!", a comentat fostul premier, Victor Ponta. Situaţia este una gravă, în condiţiile în care, până pe data de 15 iunie nu se pot face achizţii publice prin licitaţie, iar autorităţile contractante au două opţiuni: fie nu achiziţionează nimic până la data respectivă, fie o fac prin procedura achiziţiilor directe. Cu privire la o eventuală moţiune de cenzură, şi automat la o demitere a cabinetului Cioloş, s-a referit şi preşedintele Klaus Iohannis, care a spus că un astfel de demers ar reprezenta "un act politicianist" care nu ar avea sens. Totuşi, în PSD se fac calcule, iar social-democraţii discută inclusiv cu partenerii din Parlament. Liviu Dragnea a dezvălui că poartă discuţii cu Călin Popescu Tăriceanu pentru a analiza oportunitatea unei moţiuni de cenzură după alegerile locale. Dragnea admite însă că o demitere a Guvernului ar putea să producă o criză politică inutilă, mai ales că preşedintele l-ar putea propune tot pe Dacian Cioloş.

Tăriceanu flutură suspendarea

Tema suspendării a fost pusă pe masă de Alina Gorghiu în plină campanie electorală. Copreşedintele PNL declara că rivalii de la PSD iau in calcul suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis, pentru a provoca o criză puternică. Iniţial, surse din ambele tabere vorbeau despre o tema de campanie, folosită de liberali pentru a folosi capitalul de imagine de care încă se mai bucură Klaus Iohannis. Acum, deşi nu s-a referit direct la o eventuală suspendare a preşedintelui, Călin Popescu Tăriceanu este nemulţumit că Iohannis nu a cerut mandat de la Parlament pentru Summitul NATO de la Varşovia, şi că CSAT este cel care a decis conţinutul mandatului pe care Iohannis îl va susţine în numele României. Tăriceanu aduce în discuţie şi două articole din Constituţie, pe care Klaus Iohannis le-ar fi neglijat.
 

Trebuia să consulte partidele?

C.P. Tăriceanu susţine că preşedintele Iohannis ar fi trebuit să se consulte cu partidele parlamentare în privinţa mandatului pe care-l va susţine la Summitul NATO din Polonia. "Din Constituția României rezultă că Parlamentul are dreptul de a controla, sancționa și îndrepta orice acțiune desfășurată în numele statului român. Ca urmare, am putea constata ulterior că angajamentele pe care președintele României le va garanta la Varșovia sunt în dezacord cu poziția Parlamentului”, a acuzat liderul ALDE.