Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Referendumul iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis pe tema luptei anticorupţie va fi cea de-a şaptea consultare populară organizată în România după Revoluţia din 1989. Primul referendum democratic a avut loc în 1991, românii fiind chemaţi la vot pentru aprobarea Constituţiei.
Pe 8 decembrie 1991, aproape 11 milioane de români îşi exprimau opţiunea în privinţa adoptării Constituţiei – prima lege fundamentală adoptată după căderea comunismului. La sugestia FSN, peste 77% dintre cei prezenţi la urne au votat atunci “pentru” adoptarea acesteia, în timp ce puţin peste 20% s-au pronunţat “împotrivă”, demers susţinut la acea vreme de partidele de opoziţie, PNŢCD şi PNL. Următorul referendum s-a organizat abia în 2003, având ca temă modificarea Constituţiei. Plebiscitul a durat două zile, între 18 şi 19 octombrie, şi a vizat aprobarea Legii de revizuire a Constituţiei. Au votat atunci aproape 10 milioane de români, dintre care 8,9 au aprobat modificarea Legii fundamentale. A urmat apoi referendumul din 19 mai 2007 privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. S-au prezentat la vot puţin peste 8 milioane de români, iar dintre aceştia şase milioane s-au pronunţat împotriva demiterii. În acelaşi an, pe 25 noiembrie, românii au fost chemaţi din nou la urne pentru a decide dacă sunt de acord cu votul uninominal majoritar în două tururi de scrutin, propus de Traian Băsescu. Referendumul s-a organizat în acelaşi timp cu primele alegeri pentru Parlamentul European însă a fost invalidat din cauza prezenţei reduse la vot (26,5%).
Salvat de absenteism
A urmat, în 2009, referendumul pentru trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la 300. Plebiscitul a avut loc pe 22 noiembrie, în acelaşi timp cu primul tur al alegerilor prezidenţiale şi a fost validat după o prezenţă la urne de 50,16%. La acea vreme, aproape 78% dintre alegători au optat pentru desfiinţarea Senatului şi reducerea Legislativului la 300 de deputaţi. În ciuda voinţei populare, nici astăzi, la opt ani de la acel referendum, opţiunea românilor nu a fost pusă în practică de Parlament. În 2012, Legislativul ajunsese la 588 de senatori şi deputaţi, iar astăzi numără “doar” 464 de aleşi. A urmat, în 2012, cel mai controversat referendum din istoria postdecembristă. USL a încercat atunci suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, aflat la al doilea mandat, însă CCR a invalidat rezultatul referendumului din cauza prezenţei reduse la vot (46,24%). Din 8,4 milioane de voturi exprimate, 7,4 milioane fuseseră totuşi pentru demiterea preşedintelui Băsescu. Din decembrie 2014, pragul pentru validarea referendumului a scăzut de la 50% plus unu la 30%, după ce Curtea Constituţională a respins sesizarea de neconstituţionalitate depusă de opoziţie (PDL, UDMR, PPDD) împotriva modificării legii referendumului.
Traian Băsescu, preşedinte PMP: Neinspirată decizie. Mai bine îi chema pe români la un referendum pe tema Unirii cu Republica Moldova. Măcar aveam un răspuns ferm al poporului român la elucubraţiile lui Igor Dodon.
Citește pe Antena3.ro
