Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tensiunile generate de nominalizarea premierului l-au făcut pe Călin Popescu Tăriceanu să propună abandonarea regimului semi-prezidenţial şi trecerea la o republică parlamentară în care preşedintele să aibă un rol mai degrabă simbolic. “Constituţia României are sădiţi în ea germenii conflictului. Hibridul constituţional care a fost gândit în 1991 şi-a arătat limitele”, susţine preşedintele Senatului. Specialiştii în drept constituţional îl contrazic pe liderul ALDE cu un citat din Montesquieu: când cineva deţine puterea absolută, începe să profite de ea.
Confictul dintre preşedintele Klaus Iohannis şi liderii ALDE şi PSD, privind nominalizarea premierului după alegerile din 11 decembrie, are la bază chiar regimul semi-prezidenţial românesc, consideră Călin Popescu Tăriceanu. Liderul ALDE şi-ar dori ca referendumul pentru modificarea Constituţiei pe tema căsătoriei, programat în aprilie 2017, să limpezească şi tipul de republică în care ne aflăm. “Hibridul constituţional care a fost gândit în 1991 şi-a arătat de atunci limitele. Suntem martorii unor conflicte instituţionale permanente de la adoptarea Constituţiei din 1991. Am spus, nu o dată: Constituţia României are sădiţi în ea germenii conflictului”, susţine fostul premier. Tăriceanu a propus şi soluţia: trecerea la o republică parlamentară în care rolul preşedintelui să fie unul decorativ, iar Legislativul să deţină puteri sporite. Consultat de Jurnalul Naţional, profesorul de drept constituţional Gheorghe Iancu a demontat ideea lui Tăriceanu. “Toţi vor să fie constituţionalişti în perioada aceasta. Eu cred că trebuie să existe un foarte mare echilibru, iar sistemul acesta semi-prezidenţial de tip românesc cred că este cel mai bun. Adică nici Parlamentul, nici preşedintele să nu aibă atribuţii care să le poată încălca unul pe ale celuilalt”, susţine constituţionalistul. Fost Avocat al Poporului, Gheorghe Iancu atrage atenţia că doar poporul poate decide în această privinţă. “Eu vă spun ceva foarte sincer. Toată lumea care este la conducerea acestei ţări a uitat de un lucru esenţial: poporul! Poporul trebuie să stabilească aşa ceva. Dacă preşedintele să aibă mai multe atribuţii sau Parlamentul să aibă mai multe atribuţii. Pentru că la noi, întotdeauna când cineva are puterea, cum spunea Montesquieu, începe să profite de ea, să abuzeze de ea”, spune profesorul.
Sfaturi pentru Iohannis
Fost preşedinte al României vreme de zece de ani, Traian Băsescu confirmă indirect teoria lansată de Tăriceanu. Liderul PMP a simţit pe propria piele ce înseamnă să ai parte de guverne ostile şi îl îndeamnă pe Klaus Iohannis să joace dur pentru a-şi impune Executivul. “Miza unui preşedinte, să aibă un guvern partener, împreună cu care să-şi realizeze şi priorităţile mandatului lui, este uriaşă. Am văzut din experienţă ce se întâmplă când ai Guvern care nu ţi-e partener, am avut patru ani guvernarea cu Tăriceanu, trei ani cu Victor Ponta. Iată, şapte ani din zece în care am avut guverne ostile”, a explicat Băsescu. Însă acesta nu este un argument pentru abandonarea republicii semi-prezidenţiale, în favoarea unui sistem parlamentar, este de părere profesorul Gheorghe Iancu. “Eu nu mă uit la oamenii politici când vorbesc despre asemenea subtilităţi. Asta e treaba lor cum au avut guvernele pentru că, până la urmă, pe mine nu mă interesează cum a avut el Guvernul, mă interesează cum a avut el politica şi ce a făcut pentru popor”, spune fostul Avocat al Poporului.
Germania şi Italia, republici parlamentare
În Uniunea Europeană există astăzi trei republici de tip semi-prezidenţial: Portugalia, Franţa şi România. În cazul francezilor, republica tinde, însă, spre prezidenţialism. Germania şi Italia sunt cele mai cunoscute republici de tip parlamentar, ţări în care preşedintele are un rol mai mult simbolic, iar şeful Executivului (cancelarul Angela Merkel sau premierul Mateo Renzi) deţine pârghiile puterii. “La noi nu există semi-prezidenţialismul care e în Franţa. De aceea, nici semi-prezienţialismele nu seamănă între ele, nici parlamentarismele nu seamănă între ele. De exemplu, în Italia există un regim politic parlamentar şi în Germania alt regim politic parlamentar. Sunt total diferite, de aceea e foarte greu să pui problema în felul acesta, mai ales dacă eşti inginer. Regim pur prezidenţial sau parlamentar nu există absolut nicăieri”, conchide profesorul Gheorghe Iancu.
Gheorghe Iancu, profesor de drept constituţional: Totul, şi sistemul electoral, şi politica, şi regimul politic trebuie să plece de la popor. Poporul decide regimul politic. Poporul spune vreau ca preşedintele să fie mai puternic sau Parlamentul să fie mai puternic.
Există o ruptură totală între conducere şi popor. Fiecare are agenda lui. Poporul are agenda lui şi parlamentarii sau politicienii au agenda lor. Agende care nu se întretaie nicăieri, nu se întâlnesc nicăieri. Tot ce fac pentru popor e de fapt pentru ei. Măriri de salariu sau cine ştie ce pot să facă, se gândesc la ei, nicidecum la popor.
Se ajunge la suspendarea lui Iohannis?
Liviu Dragnea a lansat miercuri un avertisment voalat la adresa preşedintelui Klaus Iohannis. În cazul în care PSD va câştiga alegerile parlamentare şi va forma majoritatea, iar Iohannis va respingere propunerea de premier, se poate ajunge până la suspendarea preşedintelui, a lăsat de înţeles liderul PSD. “Nu merge! Atunci se poate întâmpla orice”, a sunat ultimatumul lui Dragnea. Articolul 103 din Constituţie prevede că “preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament, ori dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”. “Până la urmă, aici nu există o obligaţie a preşedintelui de a desemna pe unul sau pe altul, dar este clar că e obligat să numească pe unul care şi-a format majoritatea în Parlament, fără discuţie, chiar dacă Constituţia nu spune expres. Dacă prim-ministrul desemnat formează o majoritate, preşedintele nu poate să o refuze”, consideră Gheorghe Iancu, profesor de drept constituţional. Chiar şi aşa, legea de organizare a Guvernului le interzice persoanelor condamnate să facă parte din Executiv. “Constituţia nu se referă la motive de imposibilitate a propunerii unui prim-ministru de către o majoritate. Între lege şi Constituţie, până la urmă contează Constituţia în materia constituirii Guvernului”, conchide Gheorghe Iancu.
