Românii preferă penalii. Penalii şi marii corupţi

“Un popor care votează corupţi, impostori, hoţi şi trădători, nu este victimă, este complice”. Cuvintele celebrului scriitor britanic George Orwell descriu perfect rezultatele alegerilor locale din 2016. Românii n-au ţinut cont de condamnări, edili arestaţi, trimişi în judecată sau anchetaţi pentru corupţie şi i-au legitimat prin vot cu majorităţi zdrobitoare. Un studiu recent arată că 60% dintre românii cu studii superioare consideră că “hoţul neprins e negustor cinstit”.

Arestat preventiv şi trimis în judecată pentru luare de mită, edilul din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a devenit celebru în toată Europa după ce a fost reales în funcţie cu peste 70% din voturile băimărenilor. Cercetată pentru luare de mită şi spălare de bani, Lia Olguţa Vasilescu a obţinut şi ea peste 60% din voturile oltenilor, procent înregistrat şi de primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, anchetat pentru evaziune fiscală în formă continuată. Oltenii l-au reales cu 45% din voturi şi pe edilul din Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, condamnat în două rânduri pentru corupţie. Nici ardelenii n-au făcut excepţie, George Scripcaru câştigând al patrulea mandat de primar al Braşovului cu peste 51% din voturi, chiar dacă DNA îl acuză de luare de mită şi abuz în serviciu. La Târgu Mureş, Dorin Florea a obţinut al cincilea mandat de primar cu peste 42% din voturi, în ciuda acuzaţiilor de luare de mită şi spălare de bani, edilul fiind cercetat în două dosare penale. Peste 36% din voturi a bifat şi deputatul Mircia Muntean la Deva. Condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare, edilul a obţinut un nou mandat fiind cercetat într-un alt dosar pentru conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, după ce s-a ascuns în boscheţi de frica etilotestului. La Sfântu Gheorghe, Antal Arpad şi a adjudecat un nou mandat cu peste 70% din voturi în ciuda unui dosar în care DNA îl acuză de utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice. Asta în timp ce noul primar al Sectorului 6, Gabriel Mutu (PSD), este urmărit penal de DIICOT într-un dosar care vizează activitatea unui grup infracţional organizat specializat în evaziune fiscală şi spălare de bani.

Iohannis a dat din colţ în colţ

Francezii de la AFP au remarcat şi ei paradoxul alegerilor din România şi notează că “lupta împotriva corupţiei pare să nu mai seducă electoratul” în condiţiile în care scrutinul de duminică “a fost marcat de zeci de dosare de corupţie vizând candidaţi”. O explicaţie a mentalităţii românilor ar putea fi dată de rezultatele unui studiu sociologic apărut în 2015. O cercetare efectuată de Result Development între 2010 şi 2014 arăta anul trecut că fenomenul corupţiei este acceptat la scară largă printre românii cu studii superioare între 20 şi 50 de ani. Peste 58% dintre aceştia au fost de acord că “una e să furi un ou, alta e să furi un bou”, iar aproape 60% considerau că “hoţul neprins e negustor cinstit”. Mai mult, 87% dintre tinerii cu studii înalte “admiră o persoană care câştigă în orice situaţie” şi susţin că “o persoană cinstită are multe de pierdut în ziua de azi”. Faima românilor cu preferinţe penale a ajuns şi în Luxemburg, acolo unde preşedintele Klaus Iohannis a fost luat la întrebări despre edilii aleşi în ciuda problemelor cu Justiţia. “Eu le-am explicat că procesul de combatere a corupţiei în România este un proces dureros care este în curs. Suntem, încă, foarte departe de momentul în care toată lumea înţelege de ce este important să avem o clasă politică curată”, a mărturisit Iohannis în Luxemburg.

Nu mi se pare o normalitate să fie votaţi astfel de oameni, chiar dacă operează prezumţia de nevinovăţie până la momentul pronunţării unei hotărâri de condamnare. Nu cred că rezultatul votului a demonstrat o lipsă de încredere în activitatea Justiţiei. Livia Stanciu, preşedinte ÎCCJ