Ataşatul militar de la Ambasada României la Kiev, Radu Filip, şi secretarul II al Consulatului României din Cernăuţi, Iustinian Focşa, vor fi expulzaţi pe motiv că ar fi întreprins acţiuni vizând aducerea unor prejudicii securităţii Ucrainei, a relatat publicaţia Ukrainskaia Pravda.
Publicaţia ucraineană citează o sursă apropiată de cercuri diplomatice, potrivit căreia cei doi diplomaţi români "au depus eforturi de răspândire în rândul comunităţii vorbitoare de limbă română din Ucraina a unor tendinţe unioniste şi separatiste". MAE ucrainean nici nu a confirmat, nici nu a dezminţit. Nici sursa citată, nici Ukrainskaia Pravda nu menţionează nimic despre scandalul de spionaj izbucnit la Bucureşti, dar mai ales nu spune că expulzarea diplomaţilor români ar fi o măsură de retorsiune la decizia similară a României. Parlamentari de la Kiev spuseseră că Bucureştiul a anunţat Ucraina că ataşatul ei de la Ambasada de la Bucureşti, Serghii Ilniţskii, şi un asistent al acestuia sunt persoane non-grata în România. Potrivit unor surse diferite, aceştia fie au fost expulzaţi de partea română, fie au fost retraşi de partea ucraineană la sugestia României. Confirmări sau infirmări oficiale nu au existat nici la Bucureşti, nici la Kiev. Doar ministrul Apărării ucrainean, Iuri Ehanurov, a declarat că ţara sa va reacţiona adecvat. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Kiev a spus că România nu a respectat procedurile diplomatice. Surse apropiate cercurilor diplomatice de la Bucureşti, citate de mass-media române, au completat că "acest scandal este instrumentat politic de la Kiev, iar la mijloc sunt interese politice interne ucrainene".
Subofiţerul MApN Floricel Achim a fost arestat la 28 februarie pentru că a procurat documente militare secrete pentru cetăţeanul bulgar Marinov Zikolov, care le dădea mai departe inclusiv unui reprezentant al Ucrainei la Bucureşti.
ACUZE ŞI VOCIFERĂRI
În lipsa reacţiilor oficiale, speculaţiile abundă în presă. Kievul reproşează României că foloseşte standarde duble în relaţiile bilaterale - pe de o parte, susţine integrarea Ucrainei în UE şi NATO, iar, pe de altă parte, se amestecă în treburile interne ale ţării, acuzând că nu sunt respectate drepturile minorităţii române din Ucraina, a explicat sursa, citată de Ukrainskaia Pravda, invocând şi proiectul de rezoluţie depus la Parlamentul European privind sprijinirea dreptului persoanelor din minoritatea română de a studia în limba maternă în Ucraina. Sursa citată mai acuză Bucureştiul că depune eforturi pentru a bloca proiectul Canalului Bâstroe. Publicitatea necaracteristică în astfel de situaţii a fost subliniată de fostul şef al Seviciului ucrainean de Securitate, Igor Smesko, pentru agenţia UNIAN. Smesko arată că cercurile de stat ucrainene sau serviciile speciale au fost sursa primară de scurgere a acestor informaţii în presă. În schimb, Aleksandr Skibinetki, deputat din partea Blocului Iulia Timoşenko şi membru al comisiei parlamentare pentru probleme de securitate naţională, a declarat că România a dorit scandalul, şi soluţia a fost "de a da drumul informaţiei în presă, de a anula vizita preşedintelui României în Ucraina". Publicaţia rusă Vzglead relata că scandalul de spionaj a devenit o provocare bine pregătită pentru a bara definitiv aderarea Ucrainei la NATO. Presa ucraineană de ieri vorbea chiar despre o campanie a României de discreditare a Ucrainei, motivată şi de interese economice în zona Dunării, care ar putea fi urmate şi de pretenţii teritoriale.
Citește pe Antena3.ro