Senatorii necuvantatori

Senatul are un site nou si "transparent ". El arata ca din 140 de senatori, 25 nu au dat niciodata vreo declaratie politica si nici nu au adresat vreo intrebare sau interpelare vreunui membru al Guvernului.

Camelia Ionescu

Din lumea celor care nu cuvanta. Asa s-ar putea caracteriza cei 25 de senatori care nu au deschis gura in aproape patru ani de mandat. Descrierea nu trebuie inteleasa la propriu, printre acestia existand persoane foarte scumpe la vedere din 2000 incoace, dar si senatori foarte vorbareti, dar din scaunele si peste discursurile altora. Din prima categorie face parte, de exemplu, senatorul PSD Serban Bradisteanu, a carui aparitie pe holurile Senatului este un eveniment chiar si pentru colegii lui, care intampina sonor „he, he, doctore, de cand nu te-am mai vazut!!!". Dintre cei care sunt prezenti la lucrarile Senatului, dar comenteaza din scaun, lasand tribuna pe seama altora face parte Matei Viorel, care, impreuna cu colegul sau de partid Trita Fanita, formeaza un duo formidabil cand vine vorba de a-i lua peste picior din fotolii pe opozantii de la microfon.

LISTA. Alaturi de Matei Viorel si de Serban Bradisteanu, pe lista „necuvantatorilor" se afla senatorii Viorel Balcan (PSD), Ion Gogoi (PSD), Dinu Marin (PSD), Ion Iliescu (PSD), Teodor Maghiar (PSD), Ion Marcu (PRM), Traian Novolan (PSD), Dorel Onaca (PRM), Sorin Oprescu (PSD), Octavian Opris (PSD), Ioan Pastiu (PRM), Ilie Platica Vidovici (PSD), Laurentiu Mircea Popescu (PSD), Pricop Mihai Radu (PSD), Nelu Pujina (PSD), Aristide Roibu (PSD), Seres Denes (UDMR), Stefan Viorel (PSD), Vajda Borbala (UDMR), Melu Voinea (PSD), Dan Avram (PNL), Nicolae Vacaroiu si Octav Cozmanca.

SCUZE. Ultimii doi, presedintele Senatului si presedintele executiv al PSD, pot fi considerati cazuri speciale, ambii avand atributii grele, primul la conducerea Senatului, celalalt la carma partidului de guvernamant, fiind presedinte executiv. Chiar daca nu a citit vreo declaratie politica sau nu a adresat interpelari sau intrebari Guvernului, Nicolae Vacaroiu a urcat la tribuna, de unde a luat cuvantul si a condus sedintele din plen. El este si coautor, alaturi de alti sapte parlamentari PSD, la un proiect de lege prin care propun ca adulti cu handicap grav sau accentuat sa beneficieze de o indemnizatie lunara egala cu 50% din salariul minim brut pe tara, pe toata durata handicapului. Potrivit proiectului de lege, de aceasta indemnizatie vor beneficia doar adultii cu handicap grav sau accentuat care nu realizeaza alte venituri, cu exceptia pensiei de urmas si a venitului salarial obtinut in baza unui contract individual de munca.

Pe lista neagra mai apar si presedintii a trei comisii permanente, presedintele Comisiei juridice, Aristide Roibu, cel al Comisiei de buget finante, Viorel Stefan, si presedintele Comisiei de administratie publica, udemeristul Seres Denes.

MANTUIALA. Daca folosim tot proaspatul site al Senatului pentru a depista ce propuneri legislative au intocmit alesii enumerati mai sus, constatam ca activitatea lor scrisa este asemanatoare celei orale. De exemplu, tizul sefui statului, pesedistul Ion Iliescu, are la activ doua propuneri de lege, una pe care a retras-o, cealalta fiind legea spitalelor, pe care a semnat-o alaturi de mai multi parlamentari. Potrivit motorului de cautare oficial al site-ului, Serban Bradisteanu este inexistent ca si initiator de legi, ca si colegul sau intr-ale medicinei, Laurentiu Mircea Popescu. Acelasi raspuns l-am obtinut si pentru pesedistii Ion Gogoi si Ion Marcu si pentru peremistii Ion Marcu si Ioan Pastiu.

Citește pe Antena3.ro

Live pe TikTok cu Simion și Becali, cu remarci sexiste la adresa lui Lasconi: e pericol să avem o femeie președinte. IPJ face anchetă

SITE TRADATOR. Lipsa de elan muncitoresc a alesilor a iesit la iveala in urma innoirii site-ului Senatului. Modernizarea tot de senatori a fost ceruta, fiindca erau suparati ca deputatii aveau unul mai bun. In final, si-au vazut visul cu ochii, dar din pacate statisticile puse pe site le-au descoperit micile neajunsuri. Detaliile care i-ar putea pune intr-o lumina mai nefavorabila pe senatori sunt pazite de catre angajatii Secretariatului General, dar vigilenta acestora a fost de data aceasta inselata. Pe noua pagina de internet apar doua statistici, una pentru declaratiile din plen si cealalta pentru intrebarile si interpelarile senatorilor. Potrivit numaratorii puse la dispozitia publicului de angajatii Senatului aflam ca, in sesiunile de pana in 2004, cei 140 de alesi au citit 926 de declaratii politice de la tribuna Senatului. Daca ar fi fost impartite in mod egal, atunci fiecare ales ar fi trebuit sa aiba cam 6-7 interventii. Dar fiindca unii au preferat sa taca chitic, cifrele variaza de la om la om.

EXCESE. Mutenia in Parlament nu a fost valabila pentru toata lumea. Doi dintre senatori conduc detasat in topul celor mai „comunicativi". Pe locul intai se afla pesedistul a Adrian Paunescu, ale carui interventii ocupa o treime din totalul declaratiilor grupului PSD din Senat. Mai exact, din 259 de declaratii ale pesedistilor, 85 apartin lui Paunescu. Locul doi in clasament revine liderului PRM Corneliu Vadim Tudor, dar procentajul acestuia este net inferior primului clasat, cu doar 39 de interventii din cele 317 ale grupului PRM. Trebuie mentionat aici ca sursele noastre din PSD ne-au confirmat ca Paunescu a ajuns lider absolut la declaratii fiindca a cerut mereu intaietate la luarea cuvantului in plen, profitand de acest privilegiu pentru a isi face cunoscuta, de cateva ori, si parerea sa despre fotbalul bastinas.

Liniste pe salarii grasute

Dobandirea unui mandat de senator aduce cu sine si o plata substantiala la sfarsitul fiecarei luni, pentru a stimula in mod corespunzator creativitatea legislativa a parlamentarilor. Potrivit legii, leafa, pe hartie, a unui presedinte de comisie senatoriala are un salariu brut de 39.527.400 lei, iar un senator fara functii dosebite si alte atributii ia netul de la 36.158.720 lei. Programul de lucru al Senatului se intinde de luni dupa amiaza pana joi la pranz, pentru ca vineri alesii sa poata pleca spre teritoriu, unde desfasoara lucru in circumscriptie.