Proiectul privind statutul minoritatilor a fost initiat de Guvernul Tariceanu, dar a fost respins de Senat in octombrie 2005.
A ajuns la Camera Deputatilor, a trecut prin cateva comisii de specialitate si a sfarsit in Biroul Permanent al institutiei unde s-a pus praful pe el vreme de patru ani.
In martie 2011, Biroul Permanent la trimis din nou la avizare la Comisii. Camera Deputatilor este camera decizionala in acest caz.
Principalele prevederi ale proiectului:
Persoanele apartinand minoritatilor nationale sunt cetateni romani, care isi exprima liber si neingradit apartenenta la o comunitate nationala, sau minori ai caror parinti, ori alti reprezentanti legali au declarat, conform legii aceasta apartenenta.
Autoritatile publice au obligatia de a accepta ca atare asemenea declaratii.
Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.
Autoritatile publice vor lua masuri corespunzatoare pentru a proteja persoanele care ar putea fi victime ale amenintarilor sau actelor de discriminare, ostilitate sau violenta, datorita identitatii lor etnice, culturale, lingvistice sau religioase.
Orice discriminare sau incitare la discriminare pe criteriul apartenentei la o comunitate nationala atrage raspunderea contraventionala a persoanei vinovate, daca nu intra sub incidenta legii penale.
Identitatea comunitatilor minoritatilor nationale constituie o valoare fundamentala a statului roman, recunoscuta si protejata prin lege.
Minoritatile nationale respectiv persoanele apartinand acestora pot folosi simbolurile nationale si organiza sarbatorile nationale si religioase proprii, in conditiile legii.
Persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul de a invata in limba materna, de a beneficia de educatie si invatamant in unitati si institutii de stat cu predare in limba materna la toate nivelurile, formele si tipurile de invatamant, in conditiile legii.
Copilul, parintele sau oricare reprezentant legal instituit, dupa caz, are dreptul de a alege limba si tipul educatiei copiilor minori.
In invatamantul preuniversitar cu predare in limba minoritatilor nationale toate disciplinele scolare pot fi studiate in limba materna, cu exceptia limbii si literaturii romane.
Statul are obligatia de a garanta in sistemul de invatamant de stat: invatarea limbii materne la toate nivelurile, formele si tipurile de invatamant, in conditiile legii, invatamantul preprimar cu predare in limba materna, in functie de cerinte, in gradinite distincte sau in grupe separate, invatamantul primar, gimnazial, de arte si meserii, liceal si postliceal, in functie de solicitari, in scoli, sectii, clase, grupe distincte, dupa caz; invatamantul superior universitar, cu predare in limba materna, in functie de solcitari, in universitati, facultati, colegii, catedre si grupe distincte, dupa caz; invatamantul postuniversitar in limba materna;
Minoritatile nationale au dreptul la institutii culturale de drept public.
Statul va sprijini promovarea culturii minoritatilor nationale in strainatate, prin intermediul centrelor culturale romane, la un nivel cel putin egal cu ponderea fiecarei minoritati nationale.
Statul garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul de a-si incheia casatoria in fata ofiterului starii civile in limba lor materna.
Statul va asigura instruirea corespunzatoare a acelor functionari publice, ofiteri si agenti de politie, grefieri si traducatori autorizati, care, in conformitate cu prevederile legale, trebuie sa cunoasca si limba unei minoritati nationale.
Autoritatile publice centrale si locale, institutiile culturale, institutiile de invatamant cu limba de predare in limba materna, cultele recunoscute prin lege, pot emite inscrisuri, certificate si diplome, procese verbale, respectiv pot folosi inscrisuri cu caracter economic si in limba minoritatilor nationale respective, mentionand datele in limba romana.
Consiliul Minoritatilor Nationale este un organism compus din organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale reprezentate in Parlament, prin care acestea colaboreaza in scopul garantarii dreptului de a exprima, pastra si dezvolta identitatea etnica, culturala, lingvistica si religioasa a minoritatilor nationale din Romania.
Autonomia culturala a minoritatilor
Statul recunoaste si garanteaza autonomia culturala a minoritatilor nationale. Autonomia culturala inseamna capacitatea comunitatii unei minoritati nationale de a avea competente decizionale in problemele privind identitatea sa culturala, lingvistica si religioasa, prin consilii alese de catre membrii sai.
Autonomia culturala a minoritatilor nationale se refera la urmatoarele categorii de competente: Elaborarea strategiilor si prioritatilor privind invatamantul in limba materna a comunitatilor nationale; Organizarea, administrarea si controlul educatiei in limba materna in institutiile de invatamant particulare, sau participarea la parteneriat cu autoritatile publice competente la realizarea acestor atributii, in cazul institutiilor din sistemul public de invatamant; Numirea conducerii institutiilor particulare de invatamant cu predare in limba minoritatilor nationale, precum si a institutiilor culturale de drept privat a minoritatii nationale respective.
Minoritatile nationale pot infiinta Consilii ale Autonomiei Culturale.