Triunghiul bermudelor: Băsescu-Stolojan-Isărescu

Trei nume mari care vor fi "responsabile" cu rezolvarea crizei economice. Trei perso­naje care s-au gratulat cu vor­be grele între ele.

“Funcţionăraşul” şi “arogantul” se fac fraţi

Stolojan – premier desemnat, Isărescu – guvernatorul BNR. O echipă care ar trebui să scoată ţara din criză, dar ale cărei bune intenţii ar putea fi subminate de antipatia dintre cei doi. O ură mocnită din care au răzbit apelative de genul “arogant” sau “funcţionăraş internaţional”. Cel mai aprig în acest război mut a fost Stolojan, care nu a ezitat să susţină, la un moment dat, chiar schimbarea conducerii BNR.

Theodor Stolojan şi Mugur Isărescu au mai lucrat împreună şi în anii ’91-’92, când unul era premier, iar celălalt, guvernatorul Băncii Naţionale. Anul 2000 îi găseşte din nou umăr la umăr, dar nu într-o echipă, ci la startul alegerilor prezidenţiale, ca adversari. După momentul electoral 2000, analiştii politici au afirmat că, dacă Mugur Isărescu nu ar fi intrat în competiţia prezidenţială şi nu ar fi luat o parte din voturile dreptei, Stolojan ar fi intrat în al doilea tur, împotriva lui Ion Iliescu. Aşa, a intrat în al doilea tur Corneliu Vadim Tudor, care a obţinut mai multe voturi decât Isărescu şi Stolojan împreună (33% la 20,5%).

Acesta ar putea fi şi motivul care a declanşat conflictul dintre cei doi, surse bancare susţinând doar că este vorba de o antipatie veche care, în cazul lui Stolojan, s-ar fi reaprins când Isărescu a început să fie vehiculat ca posibil premier. Cert este că declaraţiile belicoase ale celor doi apar imediat după turul doi al alegerilor prezidenţiale din 10 decembrie 2000. Atunci Mugur Isărescu afirma într-un interviu că nu se va “coborî chiar acolo” încât să primească “un post de funcţionăraş internaţional” după ce a fost prim-ministru al României. “Alţii au făcut-o, dar eu nu am asemenea intenţii. Probabil că voi avea suficiente oferte. Acestea sunt poveşti spuse de persoane ahtiate după poziţii iluzorii”, a spus Isărescu. Deşi guvernatorul BNR nu l-a nominalizat, Stolojan se simte vizat şi iese la atac. El spune că Isărescu a dat dovadă de “aroganţa celui care a stat prea mult la putere” când a afirmat că nu acceptă, după ce a condus Guvernul României, un post de “funcţionăraş internaţional”, după cum au făcut alţii. “Răspunsul dat de domnul Isărescu dovedeşte fie că este prost informat, fie că, aşa cum ne-a obişnuit în ultima vreme, este confuz”, atacă Stolojan, precizând că el este singurul premier român care a lucrat la Banca Mondială după încheierea mandatului. El mai spune că are motive “serioase” să se îndoiască de faptul că toţi premierii români ar putea deveni angajaţi la Banca Mondială, deoarece cunoştinţele lor profesionale şi experienţa nu corespund “cerinţelor” Băncii. “M-aş bucura ca domnul Mugur Isărescu să dovedească contrariul, deoarece, din păcate pentru România, în staful băncii, ca specialişti angajaţi, se află un număr redus de români”, adaugă Stolojan.

BNR, VINOVATĂ DE INFLAŢIE
Un alt atac al lui Stolojan la adresa lui Isărescu, dar voalat, are loc în august 2006, motivul fiind inflaţia. El declară într-un interviu acordat revistei “Capital” că vinovată pentru inflaţia mare din ultimii ani este cea care tipăreşte bani prea mulţi, adică Banca Naţională a României (BNR). “De 16 ani, noi luptăm şi tot luptăm cu inflaţia. Sigur, de şase ani se tot reduce inflaţia, dar alţii au rezolvat-o din primii ani. Reţineţi acest aspect: noi, românii, avem o mie de explicaţii, suntem mai deosebiţi, la noi a fost altfel... Când ai o economie cu bani care nu au valoare intrinsecă, întotdeauna, în ultimă instanţă, vinovat de inflaţie e cel care tipăreşte prea mulţi bani. Asta e legea de fier a oricărei economii ce lucrează cu bani care nu au valoare intrinsecă! Cel care tipăreşte prea mulţi bani poartă responsabilitatea finală”, afirma Stolojan.

POSIBILITĂŢI LIMITATE, MANAGEMENT NECLAR
La începutul acestui an, zgândărit de presă, Stolojan îl mângâie p-un obraz pe Isărescu, şi-l pocneşte pe celălalt. Bineînţeles, tot voalat.  Întrebat dacă îl interesează postul de guvernator al Băncii Naţionale a României, dacă Mugur Isărescu îşi încheie mandatul, Theodor Stolojan răspunde scurt: “Nu!”. El a adăugat că pentru acest post este nevoie de o persoană cu specializare în domeniu. “Cred că trebuie un om cu preocupare temeinică în acest domeniu. Domnul Isărescu este un asemenea om, care are şi preocuparea, şi pregătirea, dar cred că, sigur, va veni şi momentul numirii unui nou guvernator. Cred că nu e vorba despre cine e acolo sau cine va fi, ci despre postul de guvernator, care cere o anumită specializare în domeniu”, a spus Stolojan. El a ţinut să precizeze ca Banca Naţională a României îşi face datoria, dar aceasta are posibilităţi limitate. Stolojan a mai spus că îl deranjează că semnalele pe care le dă BNR românilor şi Guvernului nu sunt suficient de clare. “Singurul lucru pe care eu îl critic este faţă de management, unde este nevoie de o atitudine cât mai clară”, a mai afirmat Stolojan, adăugând că BNR acţionează în limita competenţelor pe care le are pe piaţa monetară.

Tot atunci, Stolojan i-a acuzat pe premierul Tăriceanu şi pe guvernatorul BNR că minimalizează gravitatea situaţiei economiei româneşti. El s-a declarat sceptic în privinţa spuselor lui Isărescu conform cărora leul îşi va reveni, adaugând că acesta nu ia în calcul efectele pe care creşterea ratei inflaţiei o va avea asupra puterii de cumpărare a românilor. Deşi a evitat să o spună explicit, Stolojan a lăsat de înţeles că Isărescu ar fi ascuns slabele performanţe ale Guvernului Tăriceanu. El a remarcat că “în preziua alegerilor europarlamentare ne-a liniştit, pentru ca apoi să vedem că preţurile cresc, iar leul se devalorizează”, remarca Stolojan. Atacul acestuia survenea unei cereri a liderilor PD-L ca Tăriceanu şi Isărescu să vină în Parlament şi să prezinte un program de redresare economică.

Cu toate acestea, în ziua desemnării lui Stolojan ca premier, Mugur Isărescu declara, ce-i drept sec, pentru Pro TV:
“Domnul Stolojan este un finanţist recunoscut, iar limbajul comun ne ajută”.