Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România şi-a asigurat prezenţa în viitorul Parlament ce va fi ales anul acesta, după ce în urmă cu câţiva ani viitorul Uniunii părea mai incert. UDMR a supravieţuit perioadei uninominalului şi acum are încă o plasă de siguranţă.
După alegerile parlamentare din 2012, situaţia Uniunii era sumbră, chiar dacă reuşise să intre, la limită, în Parlamentul dominat zdrobitor de către USL. În mod deja tradiţional, nivelul
absenteismului la alegătorii de etnie maghiară, mai ales cei din Harghita şi Covasna, tinde să
fie mai mare decât la etnicii români. În condiţiile în care maghiarii reprezintă doar 6,5% din populaţia României, iar pragul electoral este la 5%, absenteismul reprezenta o adevărată angoasă pentru liderii UDMR care a fost la un pas să nu mai intre în Parlament. În plus, şi poziţia Uniunii pe eşichierul politic era sumbră întrucât UNPR obţinuse statutul de partid-balama, postură care până acum câţiva ani aparţinea partidului maghiar şi care i-a ajutat pe cei din UDMR să negocieze cu partidele mari toate revendicările şi să aibă asigurată reprezentarea în administraţia centrală şi locală.
Salvaţi de pragul alternativ
Anul 2015 a fost unul bun pentru Uniune. Modificarea radicală a legislaţiei electorale are, deocamdată, un singur câştigător cert: UDMR. Pericolul ieşirii din Parlament pare a fi definitiv îndepărtat odată cu introducerea pragului electoral alternativ. Prin noua lege electorală, pot fi reprezentate în Legislativ şi formaţiuni politice care nu au obţinut 5% dintre voturile liber exprimate la nivel naţional, dar au obţinut 20% din voturi în cel puţin patru judeţe. Prevederea pare a fi făcută cu dedicaţie întrucât niciunul dintre partidele mici din România nu au un electorat concentrat într-o anumită zonă, cu excepţia UDMR, maghiarii depăşind ca pondere pragul de 20% în nu mai puţin de 6 judeţe: Harghita-85%, Covasna-73%, Mureş-38%, Satu Mare-34%, Bihor-25% şi Sălaj- 23%. Concomitent, a fost eliminat şi votul uninominal cu care UDMR nu a fost niciodată de acord. De altfel, în 2007, parlamentarii maghiari au susţinut ca votul uninominal să fie temperat de o reprezentare proporţională a mandatelor, rezultatul fiind sistemul electoral ce a dus la un Parlament supradimensionat, în care mandatul era câştigat deseori de cei clasaţi pe locul 2.
Ungurii şi diaspora
Când a venit vorba de organizarea mai eficientă a votului pentru diaspora, UDMR a fost împotrivă din motive lesne de înţeles. Posibilitatea facilă pentru românii din străinătate să voteze prin corespondenţă ar fi redus ponderea electoratului maghiar faţă de restul alegătorilor. Finalmente, legea a fost adoptată, dar cu măsuri menite să asigure secretul votului şi eliminarea fraudelor, măsuri care, automat, vor duce la îngreunarea procedurii. Astfel, românii din diaspora vor trebui să-şi anunţe intenţia de a vota prin corespondenţă
cu cel puţin jumătate de an înainte de scrutin.
Noua legislaţie electorală ajută UDMR să-și păstreze intactă influenţa în rândul maghiarimii ardelene și monopolul reprezentării ei în Parlament
Acordul cu PCM
Disensiunile dintre liderii Uniunii şi politicienii unguri mai radicali sunt destul de vechi, însă până acum UDMR a reuşit să păstreze intact monopolul reprezentării parlamentare a etniei maghiare. Mai mult, este iminentă semnarea unui acord de colaborare cu Partidul Civic Maghiar.
Deşi rivale, cele două formaţiuni au căzut de acord să susţină acelaşi candidat la primărie în localităţile în care ponderea ungurilor este mai redusă, astfel încât mandatul să revină unuia dintre ei. Miza cea mare este Târgu Mureş, unde 44% dintre locuitori sunt maghiari, iar divizarea voturilor românilor între partidele mari dă prima şansă candidatului ungur.
