Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In timp ce atentia publica in Romania era indreptata asupra protestelor antiguvernamentale si antiprezidentiale, parlamentarul european Tökés László, in calitate de presedinte, a convocat, de urgenta, Consiliul Autonomiei Maghiarilor din Bazinul Carpatic (KMAT). Motivul este elaborarea unei legi privind autodeterminarea minoritatilor. in data de 15 decembrie 2011, Consiliul Europei a adoptat metodologia de aplicare a articolului 11 din Tratatul de la Lisabona. Conform acestei proceduri trebuie stranse un milion de semnaturi din cel putin [apte tari membre a Uniunii Europene, de la cel putin 0,2% din populatia acestora. in Romania asta ar presupune strangerea a 40.000 de semnaturi.
In cadrul sedintei de vineri, Tökés László a facut apel la solidaritate si a catalogat intalnirea ca fiind una constructiva. "Pentru a putea vorbi de o lege privind autodeterminarea minoritatilor avem nevoie de un milion de semnaturi. in prima faza, vom face tot posibilul ca Uniunea Europeana sa ne permita sa strangem semnaturi si in tari care nu sunt membre ale Uniunii. Vrem sa gasim un cadru legal pentru solicitarea noastra. Avem nevoie de o unitate a natiunii maghiare. Interesul national trebuie sa fie deasupra intereselor politice ale partidelor. Din momentul in care ni s-a acceptat cererea, avem doar 20 de zile la dispozitie sa adunam semnaturile. Ideal ar fi sa depunem cerere de inregistrare la 1 aprilie. Va dura doua luni inregistrarea in sine, iar in cazul unei decizii favorabile putem incepe adunarea semnaturilor. Lista cu semnaturi va ajunge la Comisia Europeana abia dupa ce fiecare stat va atesta autenticitatea semnaturilor. Este posibil sa dureze ani pana sa obtinem ce ne dorim, insa avem un cadru democratic si ne vom lupta pentru asta", a declarat Tökés László, in cadrul conferintei de presa de dupa sedinta KMAT.
"O unire nationala deasupra frontierelor, autodeterminare, acestia sunt cei doi piloni de baza ai strategiei noastre nationale care se completeaza si pe care putem construi politica noastra din Ardeal, cu o expresie relativ noua, un nou cuvant, -eurotransilvanism. Este un cadru politic care cuprinde modernitate europeana, valori europene si valori transilvanene, care sunt in armonie cu valorile europene. Pastrarea Targu Mures-ului ca noua capitala transilvana este o problema morala pentru noi", punctase Tökés László, la finele anului trecut.
Sustinut de CNS
O implicare semnificativa in initiativa lui Tökés László o are si Consiliul National Secuiesc (CNS). "In afara de Romania ne-am gandit sa strangem semnaturi din Ungaria si Slovacia, dar vom incerca si in Austria, Italia, Spania, Marea Britanie, Franta si chiar Croatia, a carei aderare la UE, in urmatorul semestru, se va produce sub presedintia Ungariei, Lupta pentru autonomia tinutului Secuiesc va fi dusa exclusiv prin mijloace democratice, iar in acest sens ma bazez pe sprijinul unor entitati deja existente cum ar fi tinutul Basc, Catalonia, Corsica si Scotia, deoarece in aceste regiuni functioneaza parlamente regionale. in momentul in care se va obtine autonomia tinutului Secuiesc, in statutul CNS exista o prevedere conform careia acesta se poate dizolva. Pana atunci au fost si vor fi infiintate tot mai multe filiale locale. Cel mai important eveniment pentru CNS a fost adunarea delegatilor administratiilor locale din tinutul Secuiesc care a avut loc in data de 12 martie 2011, si in cadrul careia, pentru prima data dupa 1990, s-a formulat pretentia ca limba maghiara, alaturi de limba romana, sa devina oficiala in tinutul Secuiesc. Hotararile adoptate de catre adunarea delegatilor intrunita in data de 19 noiembrie 2011 in Parlamentul ungar - cadru in care au participat si reprezentantii Ambasadelor a 14 state membre ale Uniunii Europene - au fost inaintate presedintelui Ungariei si presedintelui Romaniei, precum si premierilor si ministrilor de Externe din cele doua state", a punctat Izsák Balázs, presedintele Consiliului National Secuiesc.
Primul pas la 7 februarie?
La 7 februarie 2012, in Parlamentul Ungariei se va semna un document intitulat: "Cooperare pentru dezvoltarea mediului impreuna cu maghiarii din Bazinul Carpatic". Semnatari sunt Guvernul Ungariei si reprezentantii maghiarilor din alte sapte tari: Slovacia, Ucraina, Romania, Serbia, Croatia, Slovenia si Austria. "Maghiarii din Bazinul Carpatic traiesc in numar mare in mediul rural. Existenta lor depinde de viata satului si de situatia agriculturii din zona. Am elaborat, impreuna cu reprezentantii maghiarilor din afara granitelor Ungariei, o strategie nationala a dezvoltarii mediului in acele zone, astfel incat sa avem o continuitate a natiunii maghiare in Bazinul Carpatic. Prin actul semnat de toti reprezentantii prezenti, putem vorbi de un nou capitol al cooperarii maghiare in Bazinul Carpatic", se arata intr-un comunicat al Ministerului Dezvoltarii Mediului din Ungaria.
