Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Masa rotundă de la MAE s-a transformat într-o arenă unde părţile implicate în proiectul viitoarei legi privind votul prin corespondenţă exercitat de românii din strinătate s-au duelat în argumente pro şi contra.
Cu bune, cu rele, Legea privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţă în străinătate este, înainte de toate, un proiect necesar.
Ca argument principal adus în sprijinul acestei idei de către participanţii la masa rotundă organizată astăzi (vineri, n.r.), la Ministerul Afacerilor Externe, a fost faptul că procedura propusă este, în sine, un veritabil exerciţiu de democraţie.
În primul rând, votul prin corespondenţă (clasică, deocamdată, însă există voci care susţin şi varianta votului electronic) va facilita exercitarea dreptului de vot garantat de Constituţie pentru un număr tot mai mare de români aflaţi în străinătate, majoritatea dintre ei aflată la muncă temporară şi, în consecinţă, lărgirea cercului de alegători.
În al doilea rând, organizarea unui astfel de vot presupune cheltuieli mai mici decât organizarea votului "clasic” la misiunile diplomatice din străinătate ale României sau în alte sedii. De pildă, în Germania, unde potrivit statisticilor se află o comunitate de aproximativ 700.000 de români, există doar trei sau patru misiuni diplomatice. Dezavantajul acestei organizări constă în distanţele mari până la secţiile de votare şi aglomeraţia ce se produce în timpul procesului de votare. În schimb, în Italia, Franţa sau Spania, unde se află comunităţi mai mari de români, se pot organiza mai multe secţii de votare, în funcţie de banii de care dispun autorităţile române şi de acceptul autorităţilor din ţările respective.
Fără mititei şi bere
Între argumentele contra, invocate în special de către opoziţie, principalul a fost acela că votul prin corespondenţă poate fi fraudat cu uşurinţă. Proiectului de lege i s-a mai reproşat că nu a fost făcut pe baza unei estimări oficiale a costurilor acestei noi proceduri şi că nu a fost pus la punct un registru cu toţi cetăţenii români cu drept de vot, cu atât mai mult, nu s-a iniţiat întocmirea şi centralizarea a două asemenea registre, unul cu alegătorii din România, iar altul, cu cei din străinătate, pentru a fi consultate şi comparate rapid, mai ales în cazul unor suspiciuni de fraudă. S-a propus, de asemenea, ca votul să se organizeze într-o zi de lucru, nu într-una liberă, când alegătorii vin să voteze "de la grătar şi bere” (Constantin Mârza, reprezentantul Asociaţiei Pro Democraţia, n.r.)
În concluzie, criticii proiectului susţin că România nu ar fi pregătită deocamdată pentru un asemenea sistem de vot, nici dacă acesta ar fi aplicat în România – cu atât mai mult în străinătate. Deputatul PSD, Valeriu Zgonea, a declarat că formaţiunea sa politică nu va susţine "legiferarea fraudei electorale în această formă (actualul proiect, n.r.)”. După ce i-a invitat pe toţi cei implicaţi în acest proiect "să renunţe la orgolii şi contradicţii politice”, replica pentru sceptici a venit nuanţat din partea deputatului PD-L William Gabriel Brînză, iniţiatorul proiectului, ca un îndemn pentru toţi parlamentarii : "Vreţi bărbăţie? Poftiţi şi candidaţi în diaspora! (...) Acolo se votează la rece”.
Gazda dezbaterilor, ministrul de Externe Teodor Baconshi, a avut ca invitaţi la masa rotundă membri ai Parlamentului României, reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, Autorităţii Electorale Permanente, reprezentanţi ai ONG-urilor, profesori universitari şi specialişti în drept constituţional şi legislaţie electorală, formatori de opinie şi reprezentanţi ai presei.
MAE român informează că proiectul de lege în faza finală poate fi accesat pe site-ul să, la secţiunea Legislaţie, rubrica Transparenţă decizională, timp de 30 de zile, adică pe durata procesului de consultare publică, iar comentariile referitoare la text pot fi transmise până vineri, 28 ianuarie 2011, inclusiv - la adresa de poştă electronică avizare@mae.ro sau la adresa poştală a Ministerului Afacerilor Externe: Aleea Alexandru nr. 31, Sector 1, Bucureşti, cod 011822.
