Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Organizarea alegerilor într-un tur de scrutin sau mai multe este o opţiune politică, iar Legea Fundamentală nu se referă la acest aspect, ci spune că alegerile trebuie să fie libere, periodice şi corecte, a declarat, miercuri, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean.
"Un tur sau două tururi sau zece tururi este o opţiune politică. Constituţia nu spune că alegerile trebuie să se facă într-un tur sau două tururi, ci că trebuie să fie alegeri libere, periodice şi corecte. De aici încolo este la latitudinea politicienilor să stabilească", a subliniat Zegrean.
Despre faptul că ar fi nedemocratic din partea unui Guvern tehnocrat să reglementeze acest aspect printr-o ordonanţă de urgenţă, şeful CCR a subliniat că, din câte cunoaşte, în România s-a adoptat vreo 1.000 de OUG. "Înseamnă că suntem total nedemocratici nu?", a adăugat el.
Referindu-se la jurisprudenţa Curţii prin care ar fi statuat că unele acte normative nu ar fi în regulă să se modifice prin OUG, Zegrean a subliniat că nu a spus acest lucru niciodată. "Am spus că trebuie să se respecte Constituţia atunci când se adoptă OUG", a punctat el.
Potrivit acestuia, Constituţia nu prevede că nu se poate modifica o lege a alegerilor cu un an înainte.
"Nu spune nici asta Constituţia. Voi citiţi alte constituţii, am impresia. (...) Cine poate stabili dacă cu şase luni e democratic şi cu cinci luni nu e democratic. Democraţia nu se măsoară nici în luni, nici în zile. Democraţia se măsoară în lucruri bine făcute, în lucruri făcute cu scaun la cap. Sigur, Comisia de la Veneţia a spus că este o recomandare care spune că nu e bine să se modifice legile electorale cu un an înainte de data alegerile sau, mă rog, un termen mai scurt şi noi am preluat aceasta şi am scris şi noi în decizii. De nenumărate ori am scris asta, dar până ieri nu a văzut nimeni că am scris asta în decizii", a explicat şeful CCR.
El a admis că se pot face modificări cu mai puţin un an înainte, dacă nu sunt afectate anumite drepturi.
"Dacă se fac modificări bune, nu rele. Nu ştiu care ar fi o modificare bună. Eu mă gândesc când spun asta dacă apar defecte în lege, sunt probleme care se contrazic, care se bat în cap sau nu iese ceva cu buletinele. Nu pot să vă spun azi care e modificare bună. Noi am dat o decizie mai demult, cu câţiva ani în urmă, în care am spus ce înseamnă afectare, am vorbit despre art.115 din Constituţie în care am explicat ce înseamnă când poate sau nu poate să afaceteze drepturi fundamentale sau drepturi electorale", a mai spus el. AGERPRES
