Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a propus Parlamentului să reia dezbaterile pentru modificarea Codului Penal şi de Procedură Penală, după criticile menţionale la adresa Legislativului în ultimul Raport MCV, publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană.
Ultimul raport al Comisiei Europene a criticat, printre altele, încercările repetate ale Parlamentului de a modifica în cursul anului trecut codurile penale. Comisarii europeni au recunoscut, totuşi, că „unele modificări sunt inevitabile şi, în consultare cu sistemul judiciar, Guvernul a propus modificări menite să remedieze probleme identificate încă din primăvara anului 2014”. Este vorba despre anumite articole din Codul Penal şi cel de Procedură Penală declarate neconstituţionale de către judecătorii Curţii Constituţionale, care însă n-au fost puse nici până azi în acord cu legea fundamentală, lucru despre care se ştie şi la Bruxelles. În acest sens, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, i-a trimis preşedintelui Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă, o scrisoare deschisă, prin care cere „reluarea cu celeritate, odată cu începerea noii sesiuni parlamentare”, a dezbaterilor pe tema modificărilor legislaţiei penale „cu participarea tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu”. Zgonea i-a amintit şefului Comisiei Juridice că modificarea Co- durilor Penale a fost obiectivul Comisiei Juridice încă din prima sesiune parlamentară a anului trecut.
Scrisoare către Raluca Prună
Valeriu Zgonea le-a scris şi liderilor grupurilor parlamentare, cărora le-a reamintit de „modificările ce trebuie aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, ca urmare a unor decizii ale CCR”. Preşedintele Camerei crede că modificarea legislaţiei penale ar transmite Bruxelles-ului mesajul că „Parlamentul este pe deplin angajat în continuarea reformelor necesare susţinerii activităţii justiţiei şi îndeplinirii obiectivului de ridicare a monitorizării CE la adresa României”. Zgonea i-a trimis o depeşă şi ministrului Justiţiei, Raluca Prună, în care scrie că „având în vedere că acest pachet legislativ vizează în mod direct activitatea justiţiei, este imperios necesară implicarea Ministerului Justiţiei şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniu”.
Comisia Europeană nu vrea idei originale
Modificarea legislaţiei penale ar putea fi paravanul prin care Parlamentul să adopte, pe furiş, şi celebrele tentative de modificare a Codurilor Penale îngropate în sesiunea trecută în sertarele Legislativului, dar şi ocazia de a le respinge definitiv. Anul trecut, „Parlamentul a acordat o atenţie deosebită unui număr de modificări care au reprezentat o sursă de controverse”, se arată în Raportul Comisiei Europene. Este vorba despre mai multe proiecte controversate care au făcut vâlvă în 2015, cum ar fi propunerea de a-i pedepsi cu închisoarea până la trei ani pe cei care dezvăluie informaţii din dosarele penale sau dezincriminarea conflictului de interese. Altă iniţiativă prevedea ca arestarea preventivă să fie posibilă doar în cazurile în care există „probe şi indicii temeinice” şi nu „o suspiciune rezonabilă”. „Unele dintre acestea pot fi caracterizate drept modificări originale”, a criticat Comisia Europeană.