x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Ziua în care România devine Estul sălbatic al pandemiei

Ziua în care România devine Estul sălbatic al pandemiei

de Ion Alexandru    |    12 Mai 2020   •   06:45
Ziua în care România devine Estul sălbatic al pandemiei

Guvernul a adoptat, ieri, în ședință, un proiect de lege pentru a putea institui starea de alertă, însă actul normativ în cauză, supus dezbaterii parlamentare, este de fapt o lege pentru COVID-19. Starea de urgență decretată de Klaus Iohannis expiră pe data de 14 mai, la ora 0.00, iar OUG 21/2020 prin care, în prezent, poate fi instituită starea de alertă a fost atacată la Curtea Constituțională de către Avocatul Poporului. CCR urmează ca mâine să decidă asupra acestui act normativ, iar dacă îl va declara neconstituțional, va fi imposibil de aplicat începând cu data de 15 mai. Proiectul de lege adoptat de Guvern va intra, începând cu ziua de astăzi, în dezbatere parlamentară, trebuie să treacă prin comisiile ambelor Camere, trebuie să fie votat în plenurile Camerei Deputaților și Senatului, după care va merge la promulgare. Nu înainte ca să se scurgă termenul legal de trei zile, pentru eventuale contestări la Curtea Constituțională.

 

Practic, Legea organică prin care Guvernul vrea să instituie, constituțional, starea de alertă, începând cu data de 15 mai, nu va putea ajunge la promulgare mai devreme de jumătatea săptămânii viitoare. Timp în care Executivul poate uza, teoretic, de prevederile OUG 21/2004, doar în măsura în care Curtea Constituțională nu le declară, mâine, neconstituționale. Dacă CCR o va face, însă, se poate intra într-un blocaj total. Până la publicarea noului act normativ organic în Monitorul Oficial, regimul stării de alertă ar rămâne nereglementat.

Acesta este și motivul pentru care, cu întârziere, Guvernul a elaborat și adoptat un proiect de lege pentru a putea restrânge sau limita drepturi și libertăți fundamentale, după expirarea stării de urgență, conștient fiind că actuala reglementare în materie este neconstituțională. Cu toate acestea, lege propusă nu vizează reglementarea stării de urgență, ci este, așa cum îi spune și titlul, „Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea pandemiei cu COVID-19”.

 

Masca, accesoriul obligatoriu

Conform expunerii de motive, care nu reprezintă textul legii, acest act normativ are ca obiect instituirea, pe durata stării de alertă, în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare și graduale, inclusiv prin restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale. Aceste măsuri privesc actuala pandemie, dar pot fi aplicate și în cazul instituirii stării de alertă care vizează alte situații speciale, dar include restrângeri temporare ale exercițiului dreptului la libera circulație, a libertății întrunirilor, a dreptului la muncă, a învățământ, la viață intimă și privată, dar „și a altor drepturi”.

Concret, din 15 mai, conform acestei legi, care nu se află încă în vigoare, se va putea pătrunde în spații pubice și în mijloace de transport în comun doar cu mască pe față. Restaurantele, cafenelele și barurile sau terasele nu se deschid. Este permisă doar comercializarea produselor alimentare sau a băuturilor, fără consumul lor la fața locului. Magazinele din mall-uri rămân închise. Se pot decide restrângeri cu privire la transportul subteran, teran, aerian sau naval. Nicio vorbă despre activitatea turistică, în textul legii propuse. Nici despre deplasările în afara localităților.

 

CNSSU va conduce România

Cu toate acestea, Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență primește prerogativa de a dispune, practic, asupra restrângerii oricărei activități publice sau private. CNSSU poate, conform acestui proiect de lege, să hotărască restricții în domeniul transporturilor interne. Poate restrânge sau reglementa accesul în domeniul educației și cercetării.

Tot CNSSU poate dispune restrângerea activităților privind cantonamentele, antrenamentele, competițiile sportive sau accesul la bazele sportive. De asemenea, activitatea instituțiilor de cultură poate fi suspendată prin hotărâre emisă de CNSSU. Și activitatea cultelor religioase, care se „exercită liber”, se va face cu respectarea dispozițiilor CNSSU și cu consultarea Departamentului pentru Culte.

Proiectul de lege reglementează și regimul amenzilor pentru nerespectarea dispozițiilor în timpul stării de alertă, făcând referire la OUG 2/1991. Se face vorbire despre amenzi cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei. Nu în ultimul rând, proiectul de lege arată că Guvernul poate adopta hotărâri, iar CNSSU poate adopta hotărâri obligatorii pentru fiecare domeniu de activitate din România.

 

×
Subiecte în articol: Starea de alertă