Ajutor pentru bătrâni, în vreme de pandemie

O mulţime de organizaţii şi fundaţii s-au mobilizat pentru a da o mână de ajutor seniorilor cu probleme de sănătate, cărora le e teamă să-şi părăsească domiciliul sau care nu pot să-şi facă singuri cumpărăturile. Voluntarii unei astfel de asociaţii nonprofit povestesc despre experienţa lor.

„Noi am început să ne organizăm imediat ce s-a dat Ordonanţa Militară prin care bătrânilor li se dă voie să iasă doar două ore, la cumpărături”, spune Andrei Dincă, secretar general al Asociaţiei Neamunit. „Ne-am dat seama că multora o să le fie foarte greu, mai ales că urmau să completeze şi o grămadă de hârtii – aşa că am lansat apeluri pe Facebook, la cunoştinţe, şi am pus la punct o reţea de voluntari în toate sectoarele Capitalei. Apoi am început să căutăm bătrânii cu probleme”.

Cineva care ştie pe cineva

Pentru a-i depista pe cei în nevoie, membrii asociaţiei pun afişe (după un model polonez, care a avut mare succes), lansează chemări pe reţelele sociale şi se interesează printre vecini şi cunoştinţe. Se merge mult pe recomandări: cineva care ştie pe cineva care are nevoie de ajutor. „Mulţi se tem să recurgă la serviciile noastre, fiindcă există o oarecare neîncredere – ceea ce e firesc. De aceea mergem acolo unde un terţ poate să garanteze pentru noi. Nu ne înfiinţăm la uşa nimănui fără să dăm un telefon înainte sau fără să fim sunaţi: «Vino acum, am nevoie de asta şi asta»”, spune Dincă. De obicei, un voluntar se ocupă de o singură persoană, maximum două, din proximitatea zonei în care locuieşte.

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

Instructaj şi contract

Voluntarii nu pleacă pe teren până nu li se face un instructaj amănunţit, până nu semnează un contract în care-şi trec datele personale şi până nu primesc echipamentul de protecţie sanitară. „La ora actuală, avem vreo 70 de voluntari, cu vârste între 18 şi 60 de ani”, spune Dincă, şi adaugă: „Acum, materialele de protecţie au devenit o problemă. Tot ce strânsesem, măşti, mănuşi, s-au cam epuizat”.

Contractul de voluntariat a fost redactat de jurişti şi e adaptat la contextul actual. „Semnând acest document, voluntarii îşi asumă un angajament şi pot fi traşi la răspundere”, explică Andrei Dincă. „În felul acesta, trimitem pe teren doar oameni serioşi, cu adevărat motivaţi, cărora bătrânii să le poată deschide uşa fără teamă”.

O vorbă bună

Raluca Aguletti are 34 de ani şi are grijă de un bătrân cu probleme de sănătate. Soţia lui e şi ea bolnavă. Le-a făcut cumpărături, fără să le ceară bani (seniorii cu o situaţie materială precară primesc mici donaţii), iar pe protejatul ei l-a dus cu maşina la Spitalul Fundeni, unde era musai să meargă la control. Colegul Ralucăi, Alexandru Bojescu (28 de ani), ajută o doamnă care, tot aşa, nu are o situaţie materială strălucită. „Îi găteşte cineva de la organizaţie, iar eu îi duc mâncare caldă, de post, fiindcă asta ne-a cerut. I-am mai dus pâine, griş, lapte de soia. La început, era ruşinată de situaţia ei, o podideau lacrimile, nu îndrăznea să-mi spună ce ar vrea. Locuieşte singură şi se deplasează cu un cadru”.

Daniela Florea, 47 de ani, are grijă de o doamnă care de mişcă greu şi de încă un senior, paralizat. Le-a adus şi alimente de bază, din donaţii, le-a şi făcut cumpărături la cerere. „Mulţi ne sună nu atât ca să ceară ceva, cât ca să schimbe o vorbă bună cu cineva”, spune ea. „Am petrecut destul de mult timp la telefon cu persoane care simţeau nevoia să fie încurajate”. Daniela nu consideră asta un sacrificiu, ci o modalitate de ajutorare a aproapelui: „Încercăm să ne comportăm creştineşte”, punctează ea.

Parteneriat cu primăriile

Cum reacţionează beneficiarii, când le vin ajutoarele la uşă? „Sunt foarte surprinşi, li se umezesc ochii, ba unii insistă să ne recompenseze cu 5 lei, fiindcă nu le vine să creadă că nişte necunoscuţi vor să-i ajute, fără niciun câştig”, spune Andrei. Şi el are câteva persoane în grijă (printre care un bătrân cu capacitatea pulmonară de doar 30%), la fel şi preşedintele asociaţiei, Aureliu Surulescu.

Cei de la Neamunit doresc să încheie un parteneriat măcar cu o parte din primăriile de sector, care nu au capacitatea umană şi logistică pentru a face faţă mai multor solicitări.

„Avem o procedură de lucru de două pagini, în care sunt menţionate toate precauţiile pe care voluntarii trebuie să le ia, ca să fie şi ei protejaţi, şi ca să nu pună pe nimeni în pericol. Spre exemplu, nu se intră în casele beneficiarilor, se evită orice fel de contact. Banii pentru cumpărături nu se iau în avans, bunurile se cară, de preferinţă, în saci sigilaţi, din plastic şi se lasă la uşă.”

Andrei Dincă, Asociaţia Neamunit

Asociaţia are 7 ani de activitate, scopul ei fiind „întărirea conştiinţei naţionale, civice şi morale a românilor”. Anual, organizează peste 50 de activităţi, de la acţiuni comemorative la cele de ajutorare a copiilor talentaţi, cu posibilităţi materiale reduse.