Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cercetătorii din Australia au dezvoltat, astfel, un nou tip de antibiotic, care poate fi reproiectat rapid pentru a evita rezistența unor superbacterii periculoase. Mai mult, noul antibiotic are o structură care îi permite să fie produs ușor și ieftin, în laborator.
Descoperirea antibioticelor a reprezentat una dintre cele mai importante contribuții la medicina secolului XX, deoarece folosirea acestor medicamente a reușit să transforme infecțiile odinioară letale, în afecțiuni vindecabile, de multe ori considerate banale.
Însă utilizarea excesivă și neadecvată a antibioticelor a favorizat apariția unor agenți patogeni rezistenți și a dus la scăderea eficienței acestor medicamente.
Organizația Mondială a Sănătății a caracterizat rezistența antimicrobiană ca fiind „una dintre primele zece amenințări globale la adresa sănătății publice cu care se confruntă omenirea” și a avertizat că acest fenomen mondial este la fel de periculos ca o pandemie, deoarece ameninţă să distrugă un secol de progres medical.
Deși în ultimele decenii au fost dezvoltate foarte puține antibiotice noi, iar majoritatea sunt variante ușor diferite ale celor existente, potrivit reprezentanților OMS dezvoltarea de noi medicamente antimicrobiene este mai urgentă ca niciodată.
Având în vedere această urgență, priscilicidina - așa cum a fost denumit noul antibiotic - reprezintă un progres revoluționar pentru sănătatea publică, a declarat prof. Charlotte Conn, conducător de doctorat la Școala de Sănătate și Bioștiințe a Universității RMIT din Australia.
Ușor de sintetizat în laborator, dar cu avantajele antibioticelor naturale
Priscilicidina este un tip de peptidă antimicrobiană, potrivit specialiștilor. Aceste peptide sunt produse de toate organismele vii, ca prima apărare împotriva bacteriilor și virusurilor.
Citește pe Antena3.ro
După ce a revizuit literatura de specialitate privind ingineria moleculară a peptidelor antimicrobiene, echipa de cercetători din Australia a proiectat și testat 20 de peptide scurte înainte de a alege priscilicidina ca fiind „cel mai bun candidat”.
„Industria farmaceutică testează mii de compuși înainte de a obține un candidat principal. În cazul nostru, au fost necesare doar 20 de modele pentru a crea o familie complet nouă de antibiotice”, a spus conducătorul principal al cercetării, prof. Céline Valéry, de la Școala de Sănătate și Bioștiințe a RMIT, potrivit www.pharmacy.biz.
Noul antibiotic se bazează pe o peptidă antibiotică naturală, potrivit cercetătorilor, astfel că este mai puțin probabil să provoace rezistență antimicrobiană, în comparație cu antibioticele convenționale existente.
„Antibioticele naturale actuale sunt scumpe și greu de făcut la scară largă. De asemenea, se descompun rapid în organism”, a spus prof. Charlotte Conn, precizând că „priscilicidina combină avantajele designului molecular de mici dimensiuni, ceea ce înseamnă că este rapid și ieftin de sintetizat în laborator, cu avantajele antibioticelor naturale”.
Derivat dintr-un antibiotic natural de la vaci
Priscilicidina a fost obținută din Indolicidin, un antibiotic natural care se găsește în sistemul imunitar al vacilor și acționează prin distrugerea membranei microbilor, ceea ce ucide celula, în cele din urmă. „Atacul asupra acestui strat exterior împiedică evoluția bacteriilor și rezistența acestora la tratament”, a explicat prof. Céline Valéry.
Cercetarea echipei a arătat că noul antibiotic a fost foarte activ împotriva tulpinilor microbiene rezistente, inclusiv stafilococul auriu, bacteriile E. coli și ciupercile Candida. De asemenea, testele de laborator au relevat că priscilicidina a avut o activitate antimicrobiană similară cu cea a indolicidinului asupra infecțiilor bacteriene și fungice comune.
Potrivit autorilor cercetării, atunci când se creează noi medicamente, oamenii de știință trebuie să ia în considerare formula farmaceutică a medicamentului (spre exemplu: tabletă, capsulă, cremă, soluție etc.), însă moleculele noului antibiotic se autoasamblează în mod natural sub formă de hidrogel, ceea ce înseamnă că acesta poate ocoli o parte din acest proces de formulare.
Mai mult, îl face ideal pentru crearea de geluri și creme antibiotic, însă cercetătorii nu exclud nici formele care pot fi administrate oral, adică tabletele sau capsulele.
Rezistența la antimicrobiene (RAM) este o amenințare globală asupra sănătății, care afectează toate țările, bogate sau sărace. Potrivit Societății Române de Microbiologie, viteza și volumul călătoriilor, precum și transferurile economice internaționale de forță de muncă, de alimente sau animale contribuie la apariția și diseminarea rapidă pe întreg globul a microorganismelor rezistente la antibiotic.
Fenomenul rezistenței microbilor la antibiotice cauzează deja aproximativ 700.000 de decese la nivel mondial, în fiecare an, cifrele putând ajunge la 10 milioane decese, în 2050.
Rezultatele cercetării realizate de oamenii de știință de la Universitatea RMIT din Australia pot fi citite aici: Frontiers | Rational design of potent ultrashort antimicrobial peptides with programmable assembly into nanostructured hydrogels (frontiersin.org)
