România a primit patru sisteme PATRIOT şi a comandat încă trei, într-unul dintre cele mai scumpe programe de achiziţie, de 4 miliarde de euro.
Al treilea sistem PATRIOT va fi operaţionalizat până la finalul anului, au mai precizat reprezentanţi ai MApN-ului, potrivit Monitorul Apărării.
Pare o cursă contra cronometru pentru operaţionalizarea tuturor celor patru sisteme primite până acum, după disputa politică între preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, privind livrarea unei baterii PATRIOT Ucrainei.
Şedinţa CSAT va fi convocată săptămâna viitoare, joi, pentru a discuta despre sistemul PATRIOT solicitat de Ucraina din partea României. „Problema este de actualitate, cu siguranţă”, spune preşedintele Klaus Iohannis.
România a cumpărat şapte sisteme PATRIOT, cu aproximativ 4 miliarde euro, a primit patru baterii din care a operaţionalizat două. Cele şapte sisteme PATRIOT au 28 lansatoare M903, fiecare putând transporta şi lansa câte 4 rachete PAC-2 GEMT sau 12 rachete PAC-3 MSE.
România a lansat până acum două rachete. A achiziţionat odată cu sistemele PATRIOT şi 56 rachete PAC-2 Guidance Enhanced Missile-TBM (GEM-T) şi 168 rachete PAC-3 Missile Segment Enhancement (MSE). Între timp, a mai semnat un contract de 1 miliard de euro pentru a achiziţiona 200 rachete PAC-2.
La finalul lunii mai, a avut loc ceremonia de învestire a noului şef al Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul-maior Leonard-Gabriel Baraboi, unde ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, i-a dat sarcina de a operaţionaliza cât mai repede toate sistemele PATRIOT.
După ce preşedintele Iohannis a declarat, pe 7 mai, vorbind la Washington după o întâlnire cu preşedintele american Joe Biden despre posibilitatea cedării unui sistem PATRIOT Ucrainei, în România a început disputele pe subiect, care au fost imediat politizate.
Premierul Ciolacu, fără să se consulte cu preşedintele, a declarat că ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, are rezerve. Pe urmă a ieşit chiar Tîlvăr să ne spună că toate bateriile PATRIOT sunt indispensabile pentru apărarea României.
Surse militare ne-au spus că sunt două curente la MApN. Unul consideră că Ucraina nu poate rezista mult timp agresiunii Rusiei, în condiţiile în care sprijinul militar din Occident se poate reduce în urma alegerilor ce ar modifica scena politică. Statele Unite au oprit transferul de arme mai bine de şase luni, după ce proiectul de lege cu finanţarea în anul fiscal 2024 a fost blocat în Congres. Şi alegerile anticipate din Franţa ar putea schimba majoritatea favorabilă sprijinirii Ucrainei. Această grupare doreşte ca România să folosească toate mijloacele pentru a-şi consolida capacitatea de apărare. De altfel, şi generalul Gheorghiţă Vlad, şeful Statului Major al Apărării, a avertizat pe 22 mai că există riscul „escaladării conflictelor, inclusiv a celor de natură militară”, iar România trebuie să accelereze înzestrarea forţelor de apărare.
Un alt grup consideră că interesul vital al României este ca Ucraina să reziste pentru a nu avea graniţă comună cu Rusia şi în cazul acesta ar trebui să ajutăm ţara vecină cu cât mai multe sisteme de armament, pe modelul Poloniei şi al statelor baltice.