Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Practic, la fiecare 50 de minute un român este diagnosticat cu cea mai mortală boală infecțioasă din lume, iar pneumologii avertizează că, fără investiții și implicare din partea autorităților, eliminarea acestei maladii-coșmar a secolului 19 va rămâne doar un obiectiv pe hârtie. Medicii cer statului, de asemenea, să ia măsuri pentru a reduce cazurile „de import”, sosite odată cu contingentele de lucrători asiatici, iar reprezentanții pacienților atrag atenția că bolnavii de TBC din țara noastră au fost lăsați fără suport psihosocial, extrem de important pentru aderența la tratament.
Deși pare doar o boală a secolelor trecute, tuberculoza reprezintă, în continuare, o problemă gravă de sănătate publică la nivel mondial.
Într-un raport publicat în toamna anului trecut, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertiza că, după trei ani în care COVID a fost amenințarea numărul 1, dând naștere celei mai grave pandemii a timpurilor moderne, tuberculoza a redevenit „cea mai mortală boală infecțioasă din lume”. Practic, numărul persoanelor nou diagnosticate cu tuberculoză a atins un nou record în 2023, cu peste 8,2 milioane de cazuri noi la nivel global, o „creștere semnificativă față de cele 7,5 milioane raportate în 2022”.
Cu toate că Europa nu se regăsește pe lista celor mai afectate zone din raportul OMS, România se poate „lăuda” cu cea mai mare povară a tuberculozei din Uniunea Europeană. Practic, avem de peste cinci ori mai multe cazuri noi față de media UE, iar în ultimii ani, incidența TBC a început din nou să crească.
Peste 9.500 de cazuri, în 2023
„În 2023, cu o rată de incidență de 48 de cazuri la 100.000 de locuitori, România se confruntă cu o situație mai gravă decât în anii anteriori. Numărul total de cazuri de tuberculoză în anul 2023 a fost de 9.572, din care 429 au fost copii. Comparativ cu anul precedent, cifrele actuale sunt în creștere cu peste 700 de pacienți, în anul 2022 au fost înregistrate 8.824 de cazuri de tuberculoză, din care 327 au fost copii și un număr de 703 decese”, potrivit datelor publicate, ieri, de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
Deși datele pentru anul 2024 sunt deocamdată incomplete, reprezentanții INSP spun că anul trecut s-a înregistrat o scădere ușoară față de 2023 și una mai importantă dacă ne raportăm la începutul anilor 2000.
Citește pe Antena3.ro
Practic, în 2002, erau înregistrate peste 30.000 de cazuri noi și recidive, iar în 2024, acest număr a ajuns la aproximativ 8.400. Cu toate acestea, scăderea nu este uniformă în toate regiunile, fiind influențată de accesul la servicii medicale, condițiile sociale și măsurile luate pentru controlul bolii. În județele din sudul țării se înregistrează cea mai ridicată incidență (vezi harta).
La copiii de până la 14 ani, numărul cazurilor de tuberculoză a scăzut cu 77,5% în ultimele două decenii. Dacă în 2002, erau înregistrate peste 1.800 de cazuri, în 2024, s-a ajuns la aproximativ 330 de copii cu TBC. La fel, scăderea nu este uniformă la nivelul județelor.
Tuberculoza multidrog-rezistentă - provocarea sistemului medical
Potrivit specialiștilor, una dintre cele mai mari amenințări este tuberculoza multidrog-rezistentă, care necesită tratamente mai lungi, mai scumpe și mai agresive. În regiunea europeană a OMS, o cincime dintre cazurile de tuberculoză sunt rezistente la tratament, iar România nu face excepție.
În majoritatea situațiilor, tuberculoza multidrog-rezistentă apare din cauza administrării incorecte a tratamentului, a întreruperii acestuia după dispariția simptomelor, prin transmiterea directă a tulpinilor rezistente ori din pricina lipsei accesului pacientului la tratament și monitorizare.
Incidența tuberculozei în România a fost, anul trecut, de 44,3 la 100.000 de locuitori, iar în cazul copiilor, de 10,8 la 100.000.
Soluția? Mai mulți bani, baze de date pentru pacienți și Ghid nou
Pentru a diminua numărul cazurilor de tuberculoză din țara noastră, specialiștii propun:
- acces extins la screening și diagnostic precoce;
- introducerea rapidă a tratamentelor inovatoare;
- digitalizarea și integrarea bazelor de date pentru monitorizarea cazurilor;
- creșterea finanțării pentru controlul tuberculozei.
De asemenea, spun medicii, este nevoie ca Ministerul Sănătății să actualizeze Ghidul de tratament, care nu s-a schimbat din 2022, iar la nivel internațional au apărut terapii de durată mai mică, ceea ce îmbunătățește aderența la tratament.
„Pentru îmbunătățirea depistării precoce, avem nevoie și de identificarea celor cu infecție tuberculoasă latentă. Dar pentru acest lucru, avem nevoie de un Ghid de screening, de diagnostic, de tratament. În momentul de față, tratamentul pentru persoanele infectate cu tuberculoză este destul de lung, peste 6 luni, iar la nivelul OMS se vorbește deja de 3 luni (…). Avem nevoie de introducerea acestor persoane cu infecție tuberculoasă latentă într-o bază de date națională, pe care să o putem accesa și prin care să putem să-i monitorizăm ”, a precizat dr. Mara Bălteanu, pneumolog, în cadrul unei dezbateri organizate, ieri, cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei.
„Avem nevoie de un răspuns sistemic, care să combine prevenția cu tratamentele moderne. Doar așa putem stopa această boală care, deși tratabilă, încă ucide zilnic mii de oameni la nivel global”, avertizează prof. dr. Gilda Popescu, coordonator al Programului Național de Control al Tuberculozei.
Bolnavii, lăsați fără suport psihosocial
De partea cealaltă, reprezentanții asociațiilor de pacienți atrag atenția că bolnavii de tuberculoză din România au fost lăsați fără suport psihosocial, extrem de important pentru ca bolnavii să nu întrerupă sau chiar să renunțe la tratament.
„Tuberculoza este o boală cu implicații sociale majore și, dacă nu o abordăm din perspectivă psihosocială, avem cele mai mari șanse să avem niște eșecuri. Nu vorbim de pacienții complianți la tratament, ci de cei care au dificultăți acasă, dificultăți sociale și pentru ei acest sprijin face diferența dintre a se vindeca sau nu. (…) Nu mai avem în momentul acesta, în România, nicio formă de suport psihoemoțional pentru pacientul tuberculos”, a subliniat Ștefan Răduț, Asociația Pentru Sprijinirea Pacienţilor cu Tuberculoză Multi-Drog Rezistentă.
Contingentele de lucrători non-UE vin la pachet cu TBC-ul de import
Pneumologii spun, de asemenea, că, pe lângă cazurile de tuberculoză intrate în țară din zonele de război, cum este Ucraina, există în prezent un număr important de persoane din țări non-UE, aduse de statul român pentru a acoperi lipsa de forță de muncă din diverse sectoare de activitate, care în prezent sunt tratate de TBC în spitalele din România. Aceste contingente de lucrători, sosite din țări asiatice cu incidență ridicată de TBC, ar trebui supuse unui screening radiologic la intrarea în țara noastră, pentru a identifica această boală, sunt de părere medicii specialiști.
„Fiecare serviciu de tuberculoză are cel puțin 2-3 astfel de bolnavi cu TBC care vin din alte țări unde problemele tuberculozei sunt multiple”, spune dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie, precizând că, „din fericire, cazurile care vin din țările respective, cu mici excepții, sunt cazuri cu sensibilitate la medicamente”.
„Sunt foarte multe companii de angajări din afară și o primă condiție care ar trebui să existe ca să nu ne confruntăm cu acești pacienți, cu import de tuberculoză, este să-și facă o radiografie, un minimum de investigații la intrarea în țară”, precizează prof. univ. dr. Florin Mihălțan, președinte SRP.
În 2023, aproape 11 milioane de oameni s-au îmbolnăvit de TBC, la nivel mondial - 6 milioane de bărbați, 3,6 milioane de femei și 1,3 milioane de copii -, boala fiind prezentă în toate țările și la toate grupele de vârstă, potrivit OMS. De asemenea, 1,25 milioane de oameni au murit din această cauză, în același an.
Pe 24 martie, la nivel global, este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei. În 2025, tema a fost „Da! Putem pune capăt tuberculozei: Angajament, Investiție, Livrare”, fiind un apel la responsabilitate.
OMS, îngrijorată de tăierea fondurilor și de creșterea cazurilor de tuberculoză infantilă
Cu toate că este o boală care poate fi prevenită și vindecată, tuberculoza este responsabilă pentru moartea a peste un milion de persoane, anual, cu un impact devastator asupra familiilor și comunităților. Iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că, deși eforturile globale de combatere a tuberculozei au salvat aproximativ 79 de milioane de vieți începând cu anul 2000, reducerile drastice și bruște ale finanțării sănătății pun în pericol aceste progrese.
Creșterea rezistenței la medicamente, în special în Europa, și conflictele în desfășurare din Orientul Mijlociu, Africa și Europa de Est agravează situația pentru cele mai vulnerabile populații, a transmis agenția de sănătate a ONU.
Tăierile decise de administraţia Trump în ajutorul financiar extern furnizat de SUA ar putea costa viaţa a milioane de oameni din întreaga lume, a avertizat, săptămâna trecută, și şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus, cerându-le Statelor Unite să-și „reconsidere sprijinul pentru sănătatea mondială”.
Organizația Mondială a Sănătății este îngrijorată, de asemenea, de creșterea numărului de cazuri de tuberculoză infantilă în Europa și Asia Centrală.
Peste 172.000 de persoane cu tuberculoză nouă sau recidivantă (multe dintre ele cu forme rezistente la tratament) au fost înregistrate în 2023, un număr similar cu cel din 2022, potrivit unui raport al OMS pentru Europa, care acoperă 53 de țări. Doar în zona Uniunii Europene și a Spațiului Economic European (UE/SEE) au fost diagnosticate cu această boală circa 37.000 de persoane, cu 2.000 mai multe decât în anul precedent, conform aceluiași raport, realizat în colaborare cu Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).
Îngrijorătoare este situația la copiii sub 15 ani care au reprezentat 4,3% din totalul cazurilor de tuberculoză din UE/SEE, „ceea ce reprezintă o creștere pentru al treilea an consecutiv”, au precizat organizațiile de sănătate, într-un comunicat publicat ieri.
„Eradicarea tuberculozei nu este un vis. Este o alegere. Din păcate, povara actuală a tuberculozei și creșterea îngrijorătoare a numărului de copii bolnavi ne reamintesc că progresele împotriva acestei boli evitabile și tratabile rămân fragile”, a declarat Hans Kluge, directorul regional al OMS Europa.
4.300 de oameni își pierd viața în fiecare zi, din cauza tuberculozei, la nivel global
