Cine mai vrea Fonduri Europene? 10% din bani,  de 7 ori mai multă muncă

Problemele pe care le întâmpină cei care accesează acum fonduri europene sunt legate în primul rând de birocratizarea excesivă, iar aceasta se întâmplă după ce ministerul de resort a anunțat că toate procedurile au fost simplificate. Specialiștii angajați pentru aceste proiecte spun că sistemul a fost atât de mult complicat, încât s-a multiplicat de zece ori volumul de muncă, însă veniturile care pot fi câștigate de echipele de implementare au scăzut de nouă ori față de perioada anterioară. Liderul Blocului Național Sindical susține că fondurile sunt blocate pentru ca banii alocați României să poată fi luați de UE la rectificarea bugetară din 2018.

Proiectele care se depun acum, în special pe Programul Operațional Capital Uman (PO CU), presupun strategii integrate de ajutor pentru comunități. Cerințele pentru măsurile din fiecare proiect – care sunt obligatoriu de atins - sunt atât de complicate, încât fiecare măsură devine un proiect în sine. Sunt măsuri de ocupare, măsuri educaționale, medico-sanitare, cu deschiderea unor clinici sanitare și angajarea cadrelor medicale, sprijin pentru reparația caselor, cu autorizații de construcții și branșarea la rețele, expertize din fiecare domeniu. Astfel, un singur proiect s-a multiplicat de șapte ori. 

Cheltuieli adăugate, bani mai puțini

S-a introdus obligatoriu și o activitate preliminară de studiu al comunității, pe axele 4.1 și 4.2 de combaterea sărăciei în comunități. Există obligația ca proiectul să fie depus împreună cu o analiză la nivelul comunității, care, de fapt este un studiu sociologic. Se merge pe teren, se vorbește cu familiile, se aplică unele chestionare și se realizează acest studiu, pentru care există cheltuieli eligibile, într-un anuimit cuantum, dacă se câștigă proiectul. Dacă nu se câștigă proiectul, cheltuielile pentru studiu se decontează din bugetul firmei sau ONG-ului care a pierdut, iar un astfel de studiu sociologic poate costa în jur de 15-20 de mii de euro, dacă este realizat corect, de către specialiști.
Finanțarea a scăzut și ea semnificativ, față de exercițiul financiar anterior. Dar au scăzut și banii alocați pentru plata angajaților care se ocupă de toată încrengătura birocratică, astfel încât este nevoie de supraoameni, specializați în accesare de fonduri structurale, care să lucreze exact pe doi lei, cum indica ministrul Finanțelor, Anca Dragu. „Sunt toate mult mai complicate. Complicat de scris, complicat de introdus în sistemul informatic, încât e foarte greu să facem față noilor cerințe și muncim ca sclavii, până la 16 ore pe zi. Dacă ai proiectul deja scris complet, mai ai nevoie de cel puțin două persoane care să muncească nonstop, timp de o săptămână, pentru a-l introduce în sistemul electronic. Însă banii s-au tăiat, ajungând la aproximativ 10% din suma de care ar fi nevoie pentru implementare”, spune președintele unui ONG. 

Muncă de sclav pentru completarea hârtiilor

Bugetul proiectului trebuie completat mai întâi pe fiecare linie în parte, în sistemul electronic, apoi, la fiecare operațiune se mai adaugă liniile de cheltuieli, unde se adaugă un document separat, în format PDF, cu semnătură electronică pe fiecare în parte, care să fundamenteze prețul. „Dacă am 700 de linii de buget – ca în cazul meu – eu trebuie să cer 700 de oferte de la 700 de furnizori, pentru produsele și serviciile de care am nevoie, care trebuie să-mi răspundă sau trebuie să fac cercetare pe internet și să dau printscreen la toate cele 700 de oferte pe care le-am găsit. Se face print, se scanează și pe fiecare în parte se aplică semnătura electronică. Aceasta este o muncă de Sisif, din punctul meu de vedere inutilă. Au făcut asta doar ca să îngreuneze procesul. Înainte trebuia să scrii doar că ai fundamentat prețurile de pe site-urile de specialitate și atât”, mai spune specialistul. Noile cerințe îi obligă pe cei care accesează fondurile europene să depună planul de achiziții publice în momentul depunerii proiectului, astfel încât toată această muncă trebuie să fie terminată la timp, ca să nu se piardă înscrierea proiectului. 

Reducere de 90%

În exercițiul financiar 2007-2013, un proiect integrat precum cele cerute astăzi ar fi fost finanțat ca și cum ar fi șapte proiecte separate, care puteau primi până la 5 milioane de euro fiecare, iar cheltuielile pentru implementare erau toate eligibile pentru rambursare. În acest moment, cheltuielile cu asistentul de proiect, contabilul, responsabilul financiar al proiectului, expertul contabil, expertul IT și auditorul nu se mai decontează la cheltuieli directe, ci forfetar, în funcție de cheltuielile care sunt prevăzute la Resurse umane, raportate la grupul-țintă. Tot în această categorie intră cheltielile cu sediul, informarea și publicitatea, care sunt toate obligatorii. Astfel, în cazul unui proiect de 1,5 milioane de euro, cheltuielile indirecte sunt de 1.500 de euro pe lună, din care se plătesc toate acestea, plus utilitățile și consumabilele, inclusiv deplasările și organizarea conferințelor. Mai mult, noile norme practic scot de pe piață asociațiile și firmele care nu au făcut parte din grupurile celor privilegiate, pentru că pot accesa în continuare fonduri nerambursabile doar cele care au mai făcut acest lucru și doar în cuantum total de 85% din cifra de afaceri. „Probabil se așteaptă să ne retragem singuri de pe piață, ca să nu-i putem acuza de rea intenție. Deja unii dintre partenerii noștri ne-au anunțat că se retrag din proiect și așteaptă să vadă dacă se lansează, pe viitor, ceva mai puțin complicat”, mai spune specialistul. 

Posibilă explicație

Acuzat deja de teoria conspirației, Dumitru Costin, președintele BNS, a găsit și o explicație pentru blocarea posibilității de accesare a banilor europeni în România, de la începutul anului: „Uniunea Europeană nu ar avea de unde să plătească cele 3 miliarde de euro promise Turciei și alte câteva miliarde necesare pentru integrarea celor deja două milioane de refugiați care au ajuns în Europa. Singura soluție ar fi să se aștepte până la rectificarea bugetară din 2018, când se vor putea tăia bugetele acelor țări care nu au cheltuit fondurile europene puse la dispoziție de UE”, spune Costin. România ar pierde anual circa 6 miliarde de euro, în perioada 2014-2018, chiar dacă fostul ministru al Fondurilor Europene, Aura Răducu, explica, la începutul acestui an, că întreaga sumă, de circa 37 de miliarde de euro, va putea fi cheltuită până la finalul anului 2023 și nu până în 2020.