Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La recentele alegeri parlamentare, tinerii şi-au exprimat opţiunea într-un procent scăzut, pentru că se simt din ce în ce mai puțin reprezentați: figurile politice nu sunt active în mediile lor de socializare și au adesea o agendă paralelă cu dorințele lor, consideră reprezentanţii Consiliului Tineretului din România (CTR).
Singura categorie de vârstă a cărei prezență la urne a înregistrat o creștere în ponderea totală, față de alegerile parlamentare din 2016, a fost cea a populației cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani. „Ne lipsesc 74,61% din tineri, unde sunt 2.857.732 de milioane ?”, se întreabă cei din Consiliul Tineretului din România (CTR), care vin şi cu câteva posibile răspunsuri.
Un potenţial risipit
Ultimele scrutine au arătat că tinerii pot fi o categorie activă de alegători: la europarlamentarele din 2019 au participat 43,21%, la prezidenţialele de anul trecut au fost 39,48%, la localele de anul ăsta – 38,60%. La parlamentarele recente, „potenţialul demonstrat nu a fost atins”, spun reprezentanţii CTR. „Alegerile parlamentare diferă faţă de cele prezidenţiale şi locale prin caracterul lor impersonal (...). De asemenea, în cazul alegerilor parlamentare cetățenii își pot exercita dreptul de vot doar în județul de reședință sau de domiciliu, fapt ce are un impact direct asupra participării la urne”.
Nevoia de informare
Interesul tinerilor pentru implicarea activă în viaţa cetăţii poate fi captat de iniţiative politice „coerente, previzibile şi echilibrate”, care răspund în mod real nevoilor lor specifice, consideră CTR. Lipsa locurilor de muncă, nesiguranţa socială şi riscul de excluziune socială sunt câteva dintre problemele cu care se confruntă cei cu vârste sub 35 de ani. Se adaugă lipsa educaţiei care formează spiritul civic, atât la şcoală, cât şi în familie.
Campaniile de informare privind alegerile, care circulă online, ar trebui să fie însoţite de lămuriri suplimentare despre vot, candidaţi şi priorităţile partidelor. Mesajele existente nu reușesc, întotdeauna, să ajungă la categoriile de persoane care au cea mai mare nevoie de informare, spune CTR – adică, la tinerii din comunităţile dezavantajate.
Citește pe Antena3.ro
În 2018, 36,7% din tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani se aflau în risc de excluziune socială. Fiind marginalizați, sunt șanse semnificative ca ei să nu vină la vot, consideră CTR.
