Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cei care s-au plimbat, zilele astea, prin Cişmigiu, au putut observa tineri înarmaţi cu rulete, care măsurau copacii sau le observau cu atenţie coronamentul, notând totul în telefonul mobil. Tinerii respectivi sunt voluntari, iar observaţiile lor fac parte dintr-un proiect privat de inventariere, menit să fie un exemplu de bune practici pentru cei care doresc să ţină o evidenţă corectă a arborilor din parcuri şi grădini.
Diana Culescu este peisagist şi doctor în horticultură şi a adus în România o aplicaţie, TreePlotter, care stochează şi centralizează datele culese despre arbori, dintr-un perimetru dat, creând registre verzi arboricole şi hărţi specifice. Demersul Dianei are o motivaţie simplă: să aducă în atenţia publicului larg de la noi conceptul de registru verde, prin acţiuni care pun în evidenţă utilitatea unui astfel de instrument şi uşurinţa cu care el poate fi realizat.
Diana scoate din buzunar telefonul mobil, introduce un nume de utilizator şi o parolă şi îmi arată ecranul: o aglomerare de cerculeţe colorate diferit, ca stelele pe cer, într-o noapte senină de vară. Fiecare cerculeţ reprezintă un arbore. Diana atinge unul, şi imediat apar poza arborelui şi o fişă, cu toate informaţiile despre copacul respectiv, de la specie, dimensiuni, sezon de tăiere, la starea lui de sănătate.
Hărţi şi fişe arboricole
„Registrul verde arboricol e un instrument extrem de util pentru edilii unui oraş”, explică Diana Culescu. „Fără registru nu poţi face, de exemplu, o estimare a numărului de oameni de care ai nevoie ca să îngrijeşti un parc. Nu ştii ce lucrări trebuie făcute pentru fiecare arbore în parte, în funcţie de specie sau de anotimp”. De asta, registrul verde trebuie alimentat permanent cu informaţii de pe teren. Fiecare plantare, fiecare tăiere, fiecare intervenţie se trece acolo. Şi fiecare arbore se alege cu o fişă proprie, actualizată – exact ca un card de sănătate, la om. De ce e nevoie de asta? Diana explică: „În toate ţările, arborii din localităţi se analizează în raport cu ţintele, adică în raport cu oamenii, clădirile şi bunurile. Se observă cât de aproape sau de departe sunt de aceste ţinte, se analizează starea lor şi se estimează pagubele pe care le-ar putea produce dacă nu sunt îngrijiţi corect. Cel mai des se analizează arborii de aliniament, fiindcă aceia mărginesc străzile, în zone aglomerate. Specialiştii sunt foarte atenţi la starea lor şi fac observaţii periodice şi recomandări, care sunt consemnate în registrul verde”.
Ecobeneficiile copacilor, echivalate în bani
Peisagista Diana Culescu a adus această aplicaţie în România prin firma la care lucrează. Aplicaţia nu e gratuită, abonamentul anual costă în jur de 3.000 de dolari, şi ceva peste dacă îi adaugi diverse module, precum cele care permit consultarea registrului de către public sau care calculează automat ecobeneficiile fiecărui arbore inventariat (cât oxigen produce, cât praf şi câtă apă reţine ş.a.m.d., totul echivalat în bani economisiţi de municipalitate). Aşa cum fac americanii, peisagista a lucrat pe teren şi cu specialişti, şi cu voluntari. Până acum, au fost inventariaţi copacii din două grădini private (cea a Domeniului Cantacuzino din Floreşti, Prahova, şi cea din Gorneşti, Târgu Mureş), precum şi arborii din Parcul Cişmigiu. Harta copacilor înregistraţi în Cişmigiu este disponibila amatorilor pe dianaculescu.ro, la rubrica RPRverzi.
În Legea 24/2007 stă scris că registrul local al spaţiilor verzi este „un sistem informaţional care cuprinde datele tehnice ale tuturor spaţiilor verzi, conform indicilor de calitate şi cantitate”. Tot prin lege se stipulează obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a organiza, conduce şi reactualiza registrele spaţiilor verzi şi de a le face publice. Diana Culescu estimează că doar 1% din localităţile României au registre verzi, şi că, de obicei, informaţia nu poate fi adusă la zi şi „tradusă” prin hărţi dinamice.
În urma iniţiativei Dianei Culescu, au fost inventariaţi la noi 5.517 arbori, în trei situri din ţară. La acţiuni au participat 6 specialişti şi 63 de voluntari.
