Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) solicită tragerea la răspundere a tuturor persoanelor care, prin acțiunile sau inacțiunile lor, au contribuit la erorile gestionare a lucrărilor și operațiunilor întreprinse înainte de declanșarea crizei apei potabile din județele Prahova și Dâmbovița, punând în pericol sănătatea publică și siguranța populației din două județe ale României.
Fundația a solicitat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să transmită concluziile anchetei derulate de Corpul de Control cu privire la modul de gestionare a lucrărilor și operațiunilor întreprinse înainte de declanșarea crizei apei potabile din județele Prahova și Dâmbovița.
FACIAS a sesizat organele de urmărire penală în vederea declanșării unei anchete privind criza apei potabile din județele Prahova și Dâmbovița, care a lăsat peste 107.000 de cetățeni fără acces la o resursă vitală pentru o perioadă nedeterminată. Fundația solicită procurorilor identificarea persoanelor responsabile din cadrul instituțiilor competente pentru faptele care au generat un pericol direct și imediat la adresa sănătății publice.
Fundația așteaptă ca procurorii să clarifice care dintre instituțiile cu competențe directe în gestionarea infrastructurii hidrotehnice se fac responsabile pentru producerea acestei crize majore.
Lista instituțiilor vizate: Administrația Națională Apele Române (ANAR), operatorul legal al barajelor și administratorul infrastructurii hidrotehnice, Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița, structura teritorială care gestionează direct lucrările și operațiunile la Barajul Paltinu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, autoritatea centrală care coordonează politicile din domeniu și a dispus trimiterea Corpului de Control, și Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova, operatorul care tratează apa brută primită din baraj și principalul producător de apă potabilă pentru județ.
Ancheta Ministerului Mediului este esențială
Comunicarea rezultatelor anchetei Corpului de Control al ministrului Mediului este esențială pentru clarificarea responsabilităților instituționale și pentru identificarea eventualelor deficiențe procedurale sau decizionale care au contribuit la apariția situației actuale.
„Gravitatea situației actuale depășește cadrul unei simple avarii tehnice și intră în sfera răspunderii penale. Criza apei a produs prejudicii majore populației, Spitalului Municipal Câmpina și unităților de învățământ. De asemenea, activitatea rafinăriei de la Brazi, care asigură aproximativ 4% din producția de energie a României, a fost întreruptă”, a transmis FACIAS, într-un comunicat de presă.
Efectele încă se resimt, după reluarea furnizării apei
Efectele crizei apei încă se resimt puternic în județul Prahova, chiar și după ce a fost reluată furnizarea apei care încă nu este potabilă. Unitățile medicale, inclusiv Spitalul Municipal Câmpina, funcționează cu restricții, numeroase internări fiind suspendate din cauza imposibilității de a se asigura sterilizarea instrumentarului medical, iar localnicii sunt avertizați zilnic, prin sistemul RoAlert, să nu folosească apa de la robinet ca fiind potabilă.
S-a creat și o criză socială gravă. Școlile din localitățile afectate au fost nevoite să își suspende activitatea cu prezență fizică, orele fiind mutate în sistem online, deoarece nu pot fi garantate condițiile minime de igienă necesare desfășurării procesului educațional în siguranță.
Costurile acestei crize sunt foarte mari: peste trei milioane de euro s-au pierdut în fiecare zi, din cauza acestei situații care a afectat localități din Prahova și Dâmbovița, potrivit unei analize a companiei de consultanță Appraisal and Valuation. Oprirea centralei electrice de la Brazi a fost principala sursă a impactului financiar.
Populația nu a fost informată corect
FACIAS arată că autoritățile nu au informat populația cu privire la riscurile existente și nu au adoptat măsurile necesare pentru prevenirea crizei ulterioare, deși potențialele pericole ar fi trebuit evaluate încă din luna iunie 2025.
„La acel moment, Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița a semnalat faptul că golirea de fund GF2 a acumulării Paltinu nu funcționează corespunzător, iar situația a fost calificată drept gravă. În consecință, a fost convocată Comisia pentru Urmărirea Comportării Construcțiilor (UCC) în vederea efectuării unei evaluări tehnice și stabilirii măsurilor care se impuneau”, subliniază reprezentanții fundației.
Prefectul de Prahova a fost indus în eroare
După declanșarea crizei apei în Prahova, prefectul judeţului, Daniel Nicodim, a declarat că reprezentanţii Apelor Române nu l-au informat despre riscul ca localităţile alimentate din Barajul Paltinu să rămână fără apă în cazul în care se reduce nivelul lacului pentru a se face lucrările necesare eliberării gurilor de scurgere.
Acesta consideră că vinovați pentru problema de furnizare a apei care afectează județele Prahova și Dâmbovița sunt „cei care nu au știut să comunice și cei care au înțeles să pornească la o așa lucrare de asemenea importanță fără să aibă un plan de rezervă, în speță Apele Române de la Prahova, Buzău”.
Și prim-ministrul Ilie Bolojan a indicat Apele Române drept instituția responsabilă de situația de la barajul Paltinu, de unde au început problemele.
Prefectul a convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, în seara de marți, 2 decembrie, pentru gestionarea crizei cu care se confruntă județul, când a fost adoptată o hotărârea privind solicitarea unor cantități de apă.
Doar localitatea Cornu și-a asigurat apa potabilă. Cornu a fost, în toată această perioadă, singura localitate unde nu au fost probleme în alimentarea cu apă a populației, deși apa vine tot de la Voila.
Primarul localității, Cornel Nanu, a asigurat continuitatea furnizării apei potabile pentru populație, încă din primul mandat, începând lucrările cu 36 de ani în urmă.
A construit două rezervoare, primul fiind din primul an de la preluarea funcției, al doilea fiind construit cu 6 ani în urmă.
Cu investițiile făcute în cele două rezervoare și toată tehnologia necesară funcționării lor, locuitorii comunei Cornu vor avea apă potabilă, chiar și în cazul unei avarii cum este cea din prezent. Capacitatea celor două bazine poate asigura tot necesarul de apă în comuna Cornu, pentru o săptămână sau chiar mai mult.
„De când am venit la conducerea Primăriei, prioritatea mea a fost asigurarea alimentării cu apă, deoarece nu erau alimentate decât trei blocuri. În prima fază am rezolvat problema prin contribuția cetățenilor, când și-a băgat fiecare conducte de apă, apoi au apărut fondurile de preaderare la UE și am accesat tot ce s-a putut accesa. Astăzi avem 40 de kilometri de conducte de apă. Nu mai există străduță sau alee fără apă. Toate gospodăriile din Cornu au apă. La un moment dat a apărut necesitatea de a mări capacitatea de stocare a apei și am mărit-o la primul bazin cu o capacitate de 300 de metri cubi, apoi am făcut al doilea bazin, cu o capacitate de 1.000 de metri cubi. Având cele două bazine, asigurăm tot necesarul de apă pentru o săptămână”, a mai explicat primarul comunei Cornu, Cornel Nanu, pentru Jurnalul.
Vânătorii de vizualizări online profită de situație
După declanșarea catastrofei reale de la Barajul Paltinu, pe internet au apărut și știrile false. Cea mai populară este legată de deteriorarea iremediabilă a barajului, care ar urma să se producă în cel mai scurt timp. A doua a fost lansată de o jurnalistă care a interpretat eronat imaginile pe care le-a filmat la baraj, iar Apele Române au dezmințit știrea, cu toate explicațiile tehnice necesare.
În filmare se vede o curgere uniformă, liniștită, asemănătoare cu modul în care apa curge într-o țeavă sau pe un jgheab bine întreținut. ANAR anunță că nu există pulsații, spumă excesivă, variații bruște sau apă tulbure - semne care ar fi indicat o problemă, iar betonul nu prezintă fisuri, scurgeri continue sau jeturi de apă, elemente care ar fi semnalat o deteriorare structurală.
„Analiza video confirmă funcționarea normală a lucrării hidrotehnice. Umectările vizibile sunt fenomene obișnuite și nu indică o avarie. Administrația Națională „Apele Române” informează publicul că imaginile video apărute în spațiul public arată un comportament normal al lucrării hidrotehnice, caracteristic perioadei de iarnă”, a transmis ANAR.
Specialiștii au evaluat cu atenție modul în care curge apa, aspectul suprafețelor de beton și eventualele modificări vizibile, concluzia fiind clară: nu există nicio avarie, iar structura funcționează stabil și sigur.
Citește pe Antena3.ro
