Până la sfârşitul lunii octombrie, mai mulţi bolnavii cu hepatită C vor avea acces la terapiile fără interferon, potrivit medicului Alexandru Oproiu, preşedintele Comisiei de Experţi pentru afecţiuni hepatice a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Până acum, doar aproximativ 3.800 de pacienţi (din 5.000, cât promiseseră oficialii), în stadii foarte grave ale bolii, s-au încadrat în criteriile impuse de autorităţi şi au primit tratamentul inovator. În timp ce oficialii din Sănătate se tocmesc cu companiile farmaceutice, starea bolnavilor se degradează, iar tot mai mulţi pacienţi îşi procură medicamentele din surse nesigure, avertizează asociaţiile de pacienţi.
“Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este decisă să extindă tratamentul la alte categorii de bolnavi. Prima categorie de bolnavi cu hepatita C la care se extinde tratamentul este ciroza hepatică decompensată cu virus C“, a spus prof. Oproiu, în cadrul unei dezbateri pe această temă. Medicul a precizat că CNAS a început deja negocierile cu companiile care produc aceste medicamente, iar criteriile de eligibilitate au fost postate pe site-ul Casei, însă a ţinut să sublinieze că preţul imens cerut de aceste firme “reprezintă o barieră formidabilă pentru eradicarea virusului hepatitei C”.
“Cred că până la sfârşitul lunii octombrie, se va generaliza tratamentul şi la F1, F2, deci în stadiile de fibroză foarte incipientă a infecţiei cu virus hepatic C”, a conchis Oproiu.
Potrivit specialiştilor, această boală este foarte silenţioasă, iar pacienţii ajung, de foarte multe ori, în stadiu de ciroză hepatică fără a avea vreun simptom. Prin urmare, pentru un diagnostic în timp util, CNAS şi Ministerul Sănătăţii trebuie să facă un screening foarte minuţios, având în vedere că peste 3% din populaţia României suferă de această boală, după cum relevă un studiu din 2007-2008, ultimul realizat la nivel naţional.
În prezent, medicii estimează că sunt circa 700.000 de oameni infectaţi cu virusul hepatitic C, iar mare parte dintre aceştia îl transmit mai departe, neştiind că sunt bolnavi.
“De la 1 decembrie 2015 până la 31 mai 2016, la CNAS au fost trimise 5.144 de dosare, dintre care s-au analizat 4.969 de dosare. Dintre acestea, au fost avizate 3.861. Deci 3.861 de pacienţi cu virusul hepatitei C şi cu Fibroză 4 au intrat deja în tratament”, a declarat prof. Oproiu. Potrivit medicului, cei cărora li s-au respins dosarele “nu au respectat absolut toate criteriile de includere în tratament” şi au depus dosare incomplete (fără testare HIV, testare HBS sau investigaţii imagistice necesare) sau investigaţii neconcludente. Profesorul Oproiu a ţinut să precizeze că nu au fost respinse dosare pe criterii de vârstă, însă, din păcate, un număr mare dintre pacienţi (9%) aveau deja carcinom hepato-celular (n.n. - o formă de cancer al ficatului) în formă incipientă şi nu mai puteau fi trataţi cu terapia antivirală interferon-free.
În mediul rural, situaţia bolnavilor este foarte gravă
De cealaltă parte, reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi atrag atenţia că în oraşele mici din ţară şi, în special, în mediul rural, sunt foarte mulţi bolnavi care ştiu că au această afecţiune, dar nu au nici cea mai mică şansă de a primi vreun tratament. Unii sunt neasiguraţi, pentru că nu au unde să lucreze, alţii îşi pierd locul de muncă atunci când se află în comunitate că sunt purtătorii virusului hepatic.
“Vânzarea acestor medicamente pe internet ia amploare şi cred că autorităţile trebuie să ia măsuri faţă de acest fenomen. Oamenii, în disperare de cauză, se duc şi îşi cumpără medicamentele din surse mai mult sau mai puţin sigure. Să nu uităm că acestea nu sunt recunoscute de Agenţia Europeană a Medicamentului”, a atras atenţia Marinela Debu, preşedintele APAH-RO.
La Institutul de Boli Infecţioase “Matei Balş” din Bucureşti, pacienţii pot beneficia de testări gratuite atât pentru depistarea prezenţei virusului hepatitei C (VHC), cât şi pentru depistarea virusului hepatitic B (VHB) şi pentru HIV, în baza unei trimiteri de la medicul de familie.
“După calculele mele, există circa 490.000 de pacienţi care ar avea virus hepatitic C în sânge, deci ar fi viremici, dar care nu sunt diagnosticaţi. Pe lângă faptul că ei pot să împrăştie boala, sunt supuşi acestei evoluţii lente, cu apariţia cirozei hepatice, a cancerului hepato-celular” Prof. dr. Alexandru Oproiu
Infecţia virală cu virus hepatitic C este prima şi singura infecţie virală care poate fi vindecată, potrivit medicilor infecţionişti.