În prezent cercetător postdoctoral la Institutul Național de Îmbătrânire (National Institute on Aging - NIA) din SUA, aceasta consideră că „prevenirea îmbătrânirii este medicina viitorului”, iar România ar putea deveni un hub de cercetare în acest domeniu.
Cercetătoarea de la National Institute on Aging (SUA) a declarat, ieri, la Congresul Internațional de Longevitate de la București, că este recunoscătoare pentru formarea primită în România, subliniind că țara noastră este pionier în studiul longevității și că Institutul fondat de Ana Aslan a apărut cu mai bine două decenii înaintea celui american.
„România este, de fapt, pionierul acestui domeniu. Ana Aslan a fost vizionară. În 1952, a spus un lucru care abia acum este înțeles pe deplin: prevenirea îmbătrânirii este medicina viitorului”, a spus Luisa Bâcă, subliniind că România are „o moștenire uriașă”.
Cei trei piloni esențiali antiaging
Ea activează în cadrul Laboratorului de Științe Cardiovasculare al NIA, unde studiază modul în care îmbătrânirea afectează sistemul cardiovascular. Cercetările sale s-au concentrat pe nodul sinoatrial, „pacemaker-ul” natural al inimii, și au arătat că, odată cu vârsta, apare o desincronizare a celulelor pacemaker, mecanism care explică frecvența crescută a aritmiilor la vârstnici.
Procesul de îmbătrânire, din punctul său de vedere, poate fi controlat și încetinit, însă nu cu ajutorul pastilelor și al suplimentelor alimentare, ci prin stilul de viață: exercițiul fizic, dieta echilibrată și somnul suficient și de calitate sunt esențiale în acest sens.
„Ce am aflat în ultimii ani din știință și din medicină este că îmbătrânirea nu poate fi oprită, dar procesul de îmbătrânire poate fi modificat și poate fi încetinit”
Luisa Bâcă, Institutul Național de Îmbătrânire, SUA
„Un creier odihnit este un creier tânăr și sănătos”
„În momentul de față, avem dovezi științifice că cea mai bună modalitate de a încetini îmbătrânirea este exercițiul fizic. De asemenea, dieta - și sunt studii care vorbesc despre numărul de calorii și de restricții calorice... nu aș spune că este ceva ce trebuie neapărat să urmărim, dar o dietă echilibrată și fără excese este foarte importantă.
Somnul este foarte important - din nou, există dovezi științifice masive, în ultimii 15-20 de ani, asupra rolului somnului și mai ales legat de îmbătrânirea creierului. Un creier odihnit este un creier tânăr și sănătos.
Când vine vorba de intervenții medicale, este foarte, foarte important să ne bucurăm de privilegiul de a trăi în 2025 și să încercăm să prevenim, să facem analize de sânge anuale, să vizităm medicul de familie înainte ca problemele să apară. Dacă problemele au apărut deja, ar fi util să monitorizăm în mod constant.
Pentru persoanele care au deficiențe de anumite vitamine, într-adevăr, acestea pot să ia suplimente. Însă, în momentul de față, nu există dovezi fundamentale pentru niciun supliment alimentar că ar extinde viața sau preveni boli”, a detaliat, pentru Jurnalul, Luisa Bâcă.
„Dacă aș fi investitor, aș crea hub-uri de studii clinice în România”
Cercetătoarea cu „rădăcini românești”, așa cum îi place să spună, consideră că țara noastră nu are doar „moștenirea uriașă”, ci și „un potențial uriaș” în domeniul cercetării longevității.
„Dacă aș fi un investitor român, în momentul de față m-aș gândi la capitalul din România și este un capital intelectual foarte, foarte important. Românii sunt antreprenori înnăscuți - a trebuit să ne descurcăm în tot felul de situații din comunism, când nu aveam atât de multe oportunități, până în ziua de astăzi - românii se descurcă foarte bine, învață rapid. Și, având în vedere contextul actual - cel puțin în domeniul longevității, pentru că știm că societatea, în toate țările, îmbătrânește - cred că aceste teste de sânge despre care vorbeam mai devreme, care testează mii de proteine, mii de metaboliți, mii de gene și schimbări epigenetice, vor fi ceva ce se va dezvolta și vom înțelege mai bine ce înseamnă toate aceste date și atunci aș crea laboratoare în România și aș crea hub-uri de studii clinice.
Cred că în Europa de Est încă nu există capacitate suficientă pentru a face toate aceste teste. România ar putea fi un loc unde testele sunt trimise sau unde cercetătorii - poate unii chiar specializați în străinătate - vin înapoi și lucrează în aceste laboratoare de pe lângă spitale. Cred că românii sunt destul de disponibili să participe în studii noi, suntem curioși și atunci am putea afla destul de multe, mai ales despre procesul de îmbătrânire.
Medicii din România sunt deschiși, în general, către noutăți și, dacă ar fi o colaborare mai strânsă între cercetători și medicină și pacienții ar fi invitați să facă parte din astfel de studii, cred că ar fi foarte bine”, conchide cercetătoarea din SUA.
Congresul Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, reunește, în aceste zile, la București, zece cercetători de top din SUA, Marea Britanie, Suedia, Israel și Germania. Aceștia au vorbit la evenimentul organizat la Biblioteca Națională a României despre cum ne putem prelungi viața, precum și anii de sănătate.


