Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Infecţii banale, până nu demult tratate cu succes, au ajuns să nu mai poată fi vindecate din cauza unui fenomen global care a luat amploare în ultimii ani: rezistenţa la antibiotice. Suprautilizarea acestora de către medici, automedicaţia pacienţilor - de cele mai multe ori nepotrivită – şi, mai cu seamă, folosirea în exces şi fără discernământ a acestor medicamente pentru uz veterinar sunt principalele cauze ale rezistenţei la antibiotice. Pentru a informa populaţia în privinţa riscurilor consumului inutil, Ministerul Sănătăţii a lansat, ieri, campania “Nu antibiotice la întâmplare!”.
Dacă România a avut un avantaj în perioada comunistă, când accesul la antibiotice a fost limitat, astfel că şi rezistenţa la antibiotice a fost ţinută în frâu, situaţie s-a schimbat radical după '89. Românii au recuperat rapid din “dezavantaj”, astfel încât în nici trei decenii am ajuns fruntaşi în Europa la consumul de antibiotice. Între anii 2012-2014, peste 600.000 de români au luat antibiotice în fiecare zi, cifra fiind echivalentă cu populaţia a mai mult de trei oraşe mari din România, la un loc. Potrivit celui mai recent raport al Centrului European de Prevenţie şi Control al Bolilor, doar în Grecia sunt consumate mai multe antibiotice decât la noi.
Campanie de informare a populaţiei
În acest context, Ministerul Sănătăţii a lansat, ieri, campania “Nu antibiotice la întâmplare!”, care are rolul de a informa asupra riscului consumului inutil al acestora. Campania constă în difuzarea unui spot TV şi în distribuirea de cutii de pseudo-medicamente în care sunt inserate flyere de informare. “Încercăm să ne adresăm cât mai multor categorii: medicilor, pacienţilor, producătorilor. Încercăm să îi facem pe toţi să înţeleagă că, pentru a conserva eficienţa antibioticelor, acestea trebuie utilizate doar atunci când sunt necesare. Utilizate atunci când nu este nevoie de ele, nu au cum să aibă eficienţa dorită, dar au riscuri foarte mari”, a explicat ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu. Potrivit acestuia, pe de o parte, pacienţii cer în mod expres medicilor să le prescrie antibiotice sau farmacistului să li se elibereze aceste antibiotice fără prescripţie medicală, iar pe de altă parte, doctorii recomandă antibiotice inutile din mai multe motive: fie din lipsa informaţiilor medicale actualizate, fie la presiunea pacientului sau a familiei, fie din cauza persuasiunii companiilor farma, fie din teama de a fi culpabili dacă nu le prescriu.
Automedicaţia face mai mult rău
Citește pe Antena3.ro
Specialiştii spun că automedicaţia are un rol important în creşterea rezistenţei germenilor, aproximativ 90% din consumul de antibiotice având loc în afara spitalului, pentru infecţii tratate la domiciliu. “Din așa-zisele răceli, dureri în gât, puseuri febrile (temperatură ridicată), peste 90% sunt virale. Virusul nu este omorât de antibiotic. Doar de anticorpi, adică de “soldații proprii” pe care îi formează corpul tau întru anihilarea virusului. Prin urmare, în peste 90% din cazuri (procent zdrobitor!), antibioticul este inutil, ba chiar e rău”, spune dr Otilia Ţigănaş, explicând că organismul îl receptează ca pe o otravă, deci își consumă energia pentru a scoate această otravă. Mai mult, “antibioticul inutil/greșit omoară, în drum, și ceea n-ar trebui ucis. Bacteriile “bune” de pe mucoase. Astfel vor apărea ciuperci, iritații, „acid la stomac” şi zeci de alte tâmpenii fără rost”, adaugă medicul.
Consumul involuntar, greu de gestionat
Rezistenţa la antibiotice creşte şi prin consumul involuntar al acestora, din carnea sau produsele lactate provenite de la animalele tratate cu antibiotice. Dacă în cazul consumului uman, a existat un oarecare control la vânzarea acestui tip de medicamente, prin interzicerea eliuberării acestora fără reţetă, în privința antibiotice de uz veterinar, situaţia a fost scăpată de sub control. Mulţi dintre proprietarii de animale nu au contracte cu un medic veterinar şi administrează antibiotice în exces. Fără să ştie că aceste medicamente au o perioadă de remanenţă în corp sau fără să conştientizeze efectele lor nocive, crescătorii vând carne, brânză sau lapte pline de antibiotice. Asfel, ajung şi în organismul celor care se feresc de consumul direct.
“Este un fenomen complex, un fenomen pe care nu poți să îl gestionezi doar printr-o abordare la nivel sanitar-veterinar și al siguranței alimentului. Este o abordare care necesită sisteme de componentă educațională, de sănătate publică și de sănătate sanitar-veterinară și, împreună cu sănătatea mediului, să fie înglobate într-o strategie pe care să o respectam și să o urmăm pas cu pas”, spunea, recent, președintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Radu Roatiș Chețan, la seminarul pe tema rezistenței antimicrobiene.
Au apărut bacteriile rezistente la orice antibiotic
Consumul excesiv şi nepotrivit de antibiotice, atât direct, cât şi indirect, are deja consecinţe catastrofale. La finalul anului 2015, microbiologii au descoperit, în China, o bacterie cu o genă care îi conferea rezistenţa la orice tip de antibiotic, inclusiv la colistin, cel mai puternic antibiotic folosit de medici doar în cazuri excepţionale pentru tratarea infecţiilor grave. De atunci, această superbacterie a fost descoperită şi în Europa, în Canada şi în Statele Unite. Este vorba de formă rară de E-coli, a cărei genă care îi conferă rezistenţă se poate transmite cu uşurinţă de la o bacterie la alta. Potrivit experţilor, infecţia poate duce la moartea celor care contractează bacteria.
Rezistenţa germenilor la antibiotice este, potrivit specialiştilor, pe locul doi în lume în topul celor mai mari ameninţări la adresa speciei umane.
Cu cât antibioticele sunt folosite mai frecvent, cu atât rezistenţa bacteriană la antibiotice este mai accelerată. În paralel, există şi fenomenul transmiterii bacteriilor cu gene rezistente, de la o persoană la alta. Astfel, s-a ajuns ca, în ultimii ani, fenomenul antibiorezistenţei să se amplifice.
Dacă nu se vor lua măsuri clare, Organizația Mondială a Sănătății estimează că, în anul 2050, la nivel mondial, se vor înregistra cel puţin 10 milioane de decese anual, produse de infecţii cu germeni rezistenţi.
