x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Social Mișcați-vă! Cum vrea CNAS să trateze COVID-ul lung

Mișcați-vă! Cum vrea CNAS să trateze COVID-ul lung

de Monica Cosac    |    20 Apr 2021   •   07:10
Mișcați-vă! Cum vrea CNAS să trateze COVID-ul lung

Mai mult de jumătate dintre pacienții care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2, chiar și cei care au avut o formă ușoară, continuă să aibă simptome deranjante la mai multe luni de la debutul infecției: oboseală, probleme respiratorii, dureri de cap, palpitații, amețeli sau dificultăți de concentrare. Sechelele lăsate de COVID-19 sunt cunoscute de specialiști și au fost evidențiate de numeroase studii internaționale, dar sunt total ignorate de statul român. Singura măsură pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) vrea să o adopte, pentru anii 2021-2022, este că le va da dreptul cardiologilor și pneumologilor să recomande kinetoterapie pacienților cu afecţiuni post-Covid, după cum reiese dintr-un proiect postat pe site-ul instituției. 

 

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat, în transparență decizională, proiectul de ordin pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a contractului-cadru pentru anii 2021-2022, contract care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în România. 

Printre noutățile aduse de noul contract-cadru, care va intra în vigoare de la 1 iulie, reprezentanții CNAS au anunțat și unele măsuri pentru pacienții cu sechele pe termen lung după infecția cu virusul SARS-CoV-2: „Având în vedere efectele pe termen lung constatate la pacienți după infecția cu virusul SARS-COV-2, în special la nivel pulmonar și cardiac, medicii de specialitate din specialitățile clinice cardiologie și pneumologie vor putea recomanda servicii conexe actului medical furnizate de kinetoterapeuți/profesori de cultură fizică medicală/ fiziokinetoterapeuţi, conform unui plan recomandat de medicul de medicină fizică și de reabilitare, prin scrisoare medicală”. 

Marele pas spre normalitate, un fâs

Prima reacție, după comunicatul CNAS, a fost că, în sfârșit, România intră în normalitate și face ceea ce alte state europene fac de anul trecut, și anume: va oferi asistenţă medicală susţinută celor care suferă de o formă lungă de COVID.

Din păcate, aceasta este, de fapt, singura măsură cuprinsă în proiectul de ordin al CNAS. Mai exact, pe lista serviciilor de sănătate conexe actului medical au fost introduse și următoarele: „K) Cardiologie în condiţiile prevăzute la punctul 1.8.2, numai pentru pacienţii cu afecţiuni post infecţie Covid – 19 sau agravări post infecţie Covid – 19. Servicii furnizate de kinetoterapeut/ profesor de cultură fizică medicală/fiziokinetoterapeut:  k1) kinetoterapie individuală,  k2) kinetoterapie de grup, k3) kinetoterapie pe aparate speciale: dispozitive mecanice / dispozitive electromecanice / dispozitive robotizate. 

 l) Pneumologie în condiţiile prevăzute la punctul 1.8.2, numai pentru pacienţii cu afecţiuni post infecţie Covid – 19 sau agravări post infecţie Covid – 19. Servicii furnizate de kinetoterapeut/ profesor de cultură fizică medicală/fiziokinetoterapeut: l1) kinetoterapie individuală, l2) kinetoterapie de grup, l3) kinetoterapie pe aparate speciale: dispozitive mecanice / dispozitive electromecanice / dispozitive robotizate”. La punctul 1.8.2. este prevăzut că „serviciile de kinetoterapie se acordă conform unui plan recomandat de medicul de medicină fizică şi de reabilitare prin scrisoare medicală”. 

Pentru pacienți, această măsură înseamnă „mai nimic” – vorba unei reclame la laxative, pentru că șefii instituției care gestionează toți banii asiguraților la Sănătate din România, practic, doar le dă dreptul medicilor cardiologi și pneumologi să-i trimită pe bolnavi la recuperare. 

 

Lăsați de izbeliște

Pacienţii care suferă de COVID lung au nevoie de programe integrate, care să includă consulturi de specialitate la medic pneumolog, neurolog, cardiolog, psihiatru, ORL, radiolog şi, la nevoie, recuperare medicală. De asemenea, este nevoie de analize de sânge, de investigații imagistice, iar pe baza acestora cei cu COVID lung au nevoie de plan personalizat de intervenţie medicală. În prezent, nu există la nivel naţional un program de monitorizate pentru pacienţii care au fost diagnosticați cu această boală imprevizibilă, astfel că oamenii se luptă singuri cu simptome și sechele, de multe ori, invalidante. 

În acest timp, toate clinicile din sistemul privat de sănătate se bat în oferte pentru cei peste 940.000 de români care au fost infectați cu coronavirus și pe care statul român s-a mulțumit să îi declare „vindecați”. Serviciile medicale oferite de privat nu sunt decontate de stat, astfel că sunt inaccesibile persoanelor cu venituri reduse.

 

Pe fondul lipsei totale de interes și de intervenție a statului în privința acestor pacienți, pe piaţa medicală privată a apărut o nouă nişă în lista de servicii, clinicile private întrecându-se în oferte de monitorizare post-COVID pentru pacienții care au fost infectați cu coronavirus.  

 

 

Medicina primară, domeniu de experiment

Proiectul care reglementează condițiile acordării asistenței medicale pentru 2021-2022 i-a revoltat și pe medicii de familie. Aceștia spun că, în plină criză sanitară, în care toată lumea medicală se luptă cu pandemia, medicina primară din țara noastră devine domeniu de experiment pentru decidenții din CNAS. Noile norme, care prevăd o scădere fondurilor acordate medicilor pentru numărul de pacienți înscriși pe listă, ceea ce, consideră doctorii, ar duce la o scădere a calității serviciilor medicale. „În proiectul CNAS, finanțarea, în principiu, a rămas aceeași – nu s-au modificat sumele și procente generale de finanțare. Normele noi, însă, determină medicul de familie să se concentreze pe calcule financiare pentru a face ca praxisul său să supraviețuiască”, mai spun cei de la SNMF. Prin urmare, mulți se gândesc să renunțe la contractul cu Casa.


Președintele CNAS, Adrian Gheorghe, a fost numit în această poziţie, una dintre cele mai importante funcţii din sistemul public din România, în luna ianuarie 2021, la propunerea fostului ministrul al Sănătăţii, Vlad Voiculescu. Gheorghe a fost consilier al lui Vlad Voiculescu în 2016, în primul mandat de ministru al Sănătăţii. 

 

×
Subiecte în articol: Adrian Gheorghe vlad voiculescu