Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Propunerea legislativă privind implementarea Programului național de suport pentru pacienți - „Stop abuzurilor în spitale - Legea Alexandra”, pusă marți în dezbatere la Senat – prima cameră sesizată -, este inițiată de senatoarea neafiliată Rodica Boancă și susținută de alți 11 deputați și senatori.
Potrivit inițiatoarei, cazul Alexandrei Ivanov, tânăra de 25 de ani care a murit la maternitatea Spitalului Județean din Botoșani, după o noapte în care i-a implorat pe medici să o ajute, a creat un val de revoltă nu numai în municipiul Botoșani, ci și la nivel național, dar nu este singurul caz semnalat în ultimii ani. Cu toate acestea, decesul din această vară al tinerei gravide „ilustrează la ce poate duce refuzul cadrelor medicale de a acorda asistență medicală în cazurile grave, ce le vin în unitățile medicale unde lucrează”.
„Având în vedere faptul că s-au semnalat în ultimii ani multe cazuri în care pacienții au solicitat asistență medicală în cadrul unor unități medicale și cadrele medicale (medici și asistenţi medicali) au comis abuzuri fie prin neacordarea la timp a îngrijirilor de care aceştia aveau nevoie, fie prin tratarea cu superficialitate a unor cazuri grave medicale, unele dintre acestea soldându-se chiar cu decesul pacienților (cazuri de malpraxis), am considerat necesar să inițiem un proiect de lege privind implementarea Programului național de suport pentru pacienţi «Stop abuzurilor în spitale - Legea Alexandra», prin intermediul căruia să punem la dispoziția pacienţilor şi/sau a aparținătorilor acestora, precum și a succesorilor un Număr Unic Național la care să depună petiții și sesizări”, se arată în expunerea de motive.
Potrivit unui raport elaborat de Comisia Europeană în 2014, România se află pe ultimul loc, alături de Slovenia, în ceea ce priveşte implementarea unui set de măsuri cu rolul de a promova siguranța pacientului, iar „una dintre cauze poate fi faptul că România nu are o definiție a erorilor medicale aliniată cu majoritatea țărilor dezvoltate”, mai spune inițiatoarea, precizând că proiectul de lege pus pe masa senatorilor se raportează la alte situații decât cele de malpraxis.
Înființat de STS, gestionat de Ministerul Sănătății
Programul, pentru care s-a prevăzut un termen de implementare de 5 ani, este structurat pe mai multe arii de intervenţie, printre care se numără și „dezvoltarea infrastructurii digitale de alertare, identificare şi intervenţie în cazurile de abuzuri şi infracţiuni la adresa pacienţilor pentru situaţiile care nu necesită intervenţia imediată a structurilor specializate din cadrul Serviciului de urgenţă 112” și „facilitarea accesului la servicii de intervenţie pentru pacienţi în cazul în care aceştia semnalează nereguli legate de modul în care li s-au acordat îngrijiri medicale de către cadrele medicale ale unităţii medicale unde le-au solicitat”.
Cea mai importantă măsură prevăzută în document este înființarea numărului de urgență, la care abuzurile să poată fi reclamate la orice oră din zi sau din noapte.
„Serviciul de Telecomunicaţii Speciale înfiinţează Numărul Unic Naţional destinat raportării cazurilor de abuz, precum şi a oricărei forme de neglijare sau discriminare asupra pacientului şi dezvoltă infrastructura necesară operării acestuia. Ministerul Sănătăţii prin Departamentul Corpul de control al ministrului în cadrul Serviciului de Control operează numărul unic naţional, conform unei proceduri unitare de implementare, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare”, prevede proiectul de lege.
Procedura de analiză a acestor situații va fi similară cu cea reglementată de Legea Sănătății (L. nr. 95/2006), în cazul răspunderii disciplinare - stabilită de Comisiile de disciplină ale Colegiilor Medicilor, iar „în cazul în care a intervenit decesul pacientului din cauza neglijării şi a neacordării la timp a asistenţei medicale se poate ajunge la sesizarea organelor de cercetare penală”.
Pentru doi ani de implementare a acestui program, autorii estimează că bugetul total se ridică la aproape 2,7 milioane de lei, iar fondurile vor fi asigurate atât de la bugetul de stat, cât şi din fonduri externe nerambursabile.
Pacienţii vor putea reclama și că li s-au dat îngrijiri tardive, care au dus la agravarea stării de sănătate, iar personalul angajat în cadrul Serviciului de Control al MS care operează numărul unic naţional va lucra în trei ture pentru preluarea petiţiilor 24 de ore/24.
Se poate ajunge până la retragerea dreptului de practică
Dacă cercetările disciplinare demarate în urma sesizărilor la numărul unic arată că personalul medical se face responsabil de agravarea stării pacientului, medicii și asistenții medicali riscă sancțiuni care pot ajunge până la retragerea dreptului de practică.
„În urma efectuării anchetelor în cadrul unităţilor medicale, unde pacienţii au primit asistenţă medicală, de către Comisiile de disciplină ale Colegiilor Judeţene ale Medicilor, respectiv Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din România, în funcţie de rezultatul stabilit de către comisiile de cercetare disciplinară, se aplică de la cea mai uşoară sancţiune de mustrare şi până la sancţiunea disciplinară de ridicare a dreptului de practică a medicinei”, se stipulează în proiectul legislativ.
