Obezitatea în COVID, mai periculoasă pentru tineri decât pentru vârstnici

Faptul că grăsimea corporală în exces este un factor major de risc în cazul infecţiei cu noul coronavirus a fost observat de oamenii de știință încă de la începutul pandemiei. Însă, un nou studiu realizat în Statele Unite arată că, în ceea ce privește evoluția bolii Covid-19, obezitatea este mai periculoasă pentru tineri decât pentru persoanele în vârstă. O altă descoperire, de această dată îmbucurătoare pentru toți cei care au trecut prin boală, a fost făcută în Marea Britanie: SARS-CoV-2 nu infectează celulele de la nivelul sistemului nervos.  

Obezitatea este „un factor de risc cheie” pentru formele severe de boală și deces din cauza COVID-19, spun autorii studiului realizat pe baza datelor colectate din patru state din SUA, și având în vedere că sunt peste 1,9 miliarde de persoane supraponderale sau obeze la nivel global, implicațiile pentru morbiditatea și mortalitatea SARS-CoV-2 sunt substanțiale. Oamenii de știință arată că obezitatea a reprezentat un factor de risc - fiind asociată cu creșterea spitalizărilor, a internărilor pe secțiile ATI și a decesele - și în cazul altor virusuri, în special în cazul virusului gripal H1N1, în timpul pandemiei din 2009. Rezultatele ultimului studiu legat de virusul SARS-CoV-2 sugerează că „fenotipul simptomelor este puternic influențat de obezitate în rândul grupurilor de vârstă mai tinere”, ceea ce nu s-a observat și la grupurile mai în vârstă. 

Aceasta este, de altfel, cea mai importantă concluzie a acestui studiu, consideră virusologul Cristian Apetrei, profesor de Boli Infecțioase și Microbiologie la Facultatea de Medicină din cadrul Universității din Pittsburgh, Statele Unite. „În sfârșit, un motiv să ne bucurăm că suntem bătrâni și supraponderali!”, glumește medicul pe pagina sa de Facebook, însă subliniază faptul că impactul pe care îl are obezitatea în evoluția bolii Covid, ca și în alte afecțiuni, este un subiect pe care oamenii au tendința de a-l ignora frecvent. 

Mai multe despre această cercetare puteți citi aici: https://www.mdpi.com/1999-4915/13/11/2235/htm?fbclid=IwAR0qllHZ8iCpjMxWdPmRj-3eZKpn9sISVy_VgGt9LVaJrFlsD5jDXXb-DmQ#

„Obezitatea reprezintă un factor major de risc pentru Covid la tineri. Impactul obezității asupra fenotipului infecției SARS-CoV-2 se atenuează cu vârsta”, 

Prof. dr. Cristian Apetrei, virusolog

Bilanţul sumbru al epidemiei de coronavirus arată că și riscul de deces este ridicat în cazul persoanelor supraponderale. Conform raportului săptămânal de supraveghere realizat de specialiștii INSP, în care sunt monitorizate și comorbiditățile persoanelor cu COVID, doi din zece români care și-au pierdut viața în urma infecției cu coronavirus erau supraponderali/obezi. 

Vești bune din UK: Coronavirusul nu infectează neuronii

O veste bună în privința impactului pe care îl are boala Covid-19 asupra organismului vine de la Universitatea Oxford. Concret, cercetătorii din Marea Britanie au ajuns la concluzia că virusul SARS-CoV-2 nu infectează celulele creierului uman, așa cum s-a crezut până acum. Noul studiu, publicat săptămâna trecută în revista Cell, oferă speranțe că afectarea neurologică (cum este, spre exemplu, și pierderea mirosului), semnalată de foarte mulți dintre cei care au trecut prin boală este mai superficială decât se temeau anterior cercetătorii și, foarte important, reversibilă. 

Care este diferența dintre o celulă nervoasă și una de suport

Se cunoaște faptul că, atunci când SARS-CoV-2 pătrunde în organism pe cale respiratorie, după ce este inhalat, se cantonează la nivelul mucoasei olfactive. În aceasta se află neuroni senzoriali olfactivi (responsabili pentru inițierea senzației de miros), care sunt conectați cu alte celule care au rol de suport. 

Cercetările anterioare spuneau că virusul infectează acești neuroni olfactivi din membrana nazală, însă, în noul studiu, cercetătorii susțin că virusul SARS-CoV-2 infectează doar celulele de susținere, nu și neuronii olfactivi. 

Această diferențiere este esențială, deoarece în cazul infectării neuronilor olfactivi, virusul ar putea ajunge rapid și foarte ușor în creier, prin intermediul bulbului olfactiv. Dacă virusul a pătruns în această structură, teoretic se poate răspândi în regiunile profunde ale creierului, unde ar putea provoca daune de durată – mai ales că, spre deosebire de neuroni senzoriali olfactivi, majoritatea neuronilor nu se regenerează odată ce sunt pierduți. Însă, dacă virusul infectează doar celulele de susținere, atunci daunele ar putea să nu fie de lungă durată.

Conform autorilor studiului, anosmia (n.r. - pierderea simțului olfactiv), care afectează mai mult de jumătate dintre pacienții cu Covid-19, ar putea fi rezultatul distrugerii celulelor de suport a neuronilor, astfel că funcționarea neuronilor ar putea fi afectată până la regenerarea acestor celule, chiar dacă ei înșiși nu sunt infectați. 

Descoperirea oamenilor de știință britanici necesită, însă, cercetări mai aprofundate, mai ales că echipa implicată în acest studiu nu a analizat alte simptome neurologice ale Covid-19, cum ar fi oboseala și „ceața creierului” care însoțesc așa-numitul „Covid lung”.