x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Social Scăderea nivelului de fier din sânge după infecție ar declanșa Covid lung, „o boală puțin înțeleasă”

Scăderea nivelului de fier din sânge după infecție ar declanșa Covid lung, „o boală puțin înțeleasă”

de Monica Cosac    |    06 Mar 2024   •   09:30
Scăderea nivelului de fier din sânge după infecție ar declanșa Covid lung, „o boală puțin înțeleasă”

Oboseală, dureri musculare, dificultăți de respirație și „ceață cerebrală”. Sunt doar câteva dintre simptomele pe care milioane de oameni din întreaga lumea le-au simțit, vreme de câteva luni, după infecția cu SARS-CoV-2, fără ca medicii să știe de ce persistă atât de mult după ce virusul a dispărut din organism.

Oamenii de știință de la Cambridge spun că au descoperit, în sfârșit, cauza: nivelul scăzut de fier din sânge și incapacitatea organismului de a regla acest nutrient important după infecția cu SARS-CoV-2 „ar putea fi un declanșator cheie pentru Covid lung”. Noile cercetări indică potențiale modalități de prevenire sau de reducere a impactului pe termen lung asupra sănătății.  

Majoritatea oamenilor care au avut Covid-19 s-au simțit mai bine în câteva zile sau săptămâni, însă cei cu Covid lung au nevoie de mult mai mult timp pentru a se recupera. 

Deși estimările sunt foarte variabile, aproximativ 3 din 10 persoane infectate cu SARS-CoV-2 ar dezvolta Covid lung, cu simptome precum: oboseală, dificultăți de respirație, pierderea mirosului, dureri musculare și probleme de memorie și concentrare („ceață cerebrală”). Printre simptomele persistente se mai pot regăsi, de asemenea: insomnie, palpitații, amețeli, dureri articulare, furnicături, tuse, tinitus, dureri de stomac, erupții cutanate și depresie.

Doar în Marea Britanie, 1,9 milioane de oameni au spus că experimentează simptome de Covid lung, potrivit Oficiului Național de Statistică.

O echipă de cercetători, condusă de oamenii de știință de la Universitatea din Cambridge (UK), a început să recruteze persoane care au fost testate pozitiv pentru virusul SARS-CoV-2, la scurt timp după începerea pandemiei, incluzând atât personal medical asimptomatic, identificat prin screening de rutină, cât și pacienți cu forme grave de boală, internați la ATI. 

Pe parcursul unui an, participanții la studiu au furnizat mostre de sânge, permițând cercetătorilor să monitorizeze modificările sângelui după infecție. Pe măsură ce a devenit clar că un număr semnificativ de pacienți continuă să aibă simptome care persistă - COVID lung - cercetătorii au urmărit aceste probe pentru a vedea dacă modificările sângelui se corelează cu starea lor ulterioară.

Dintre cele 214 persoane pentru care cercetătorii de la Cambridge împreună cu colegii de la Oxford au analizat probele de sânge, aproximativ 45% au raportat simptome de COVID lung între 3 și 10 luni mai târziu.

Dereglarea apare indiferent de vârstă sau de severitatea infecției

Echipa a descoperit, astfel, că inflamația persistentă (parte naturală a răspunsului imun la infecție) și nivelurile scăzute de fier din sânge (care au contribuit la anemie și au perturbat producția sănătoasă de celule roșii) au putut fi observate încă de la două săptămâni după o infecție la acei indivizi care au raportat Covid prelungit multe luni mai târziu. 

Problemele legate de dereglarea fierului din sânge au fost detectabile în grupul de pacienți cu Covid lung indiferent de vârstă, sex sau severitatea infecției, au descoperit ei.

„Nivelurile de fier și modul în care organismul reglează fierul au fost perturbate în stadiile incipiente ale infecției cu SARS-CoV-2 și au avut nevoie de foarte mult timp pentru a se recupera, în special la acele persoane care ulterior au raportat Covid lung, de mai multe luni”, a declarat dr. Aimee Hanson, citată într-un comunicat al Universității Cambridge. „Chiar dacă am observat dovezi că organismul încerca să corecteze disponibilitatea scăzută de fier și anemia rezultată, prin producerea mai multor celule roșii, nu făcea o treabă foarte bună în fața inflamației continue”, a precizat aceasta. 

Mecanism de apărare: sângele devine un „deșert de fier”

Coautor al studiului, prof. Hal Drakesmith spune că dereglarea fierului este o consecință comună a inflamației și este un răspuns natural al organismului la o infecție.

„Când organismul are o infecție, răspunde prin eliminarea fierului din sânge. Acest lucru ne protejează de bacteriile potențial letale care capturează fierul în sânge și se înmulțesc rapid. Este un răspuns evolutiv care redistribuie fierul în corp, iar plasma sanguină devine un «deșert de fier».

Cu toate acestea, dacă acest lucru durează mult timp, există mai puțin fier pentru celulele roșii din sânge, astfel încât oxigenul este transportat mai puțin eficient, afectând metabolismul și producția de energie, precum și pentru celulele albe din sânge, care au nevoie de fier pentru a funcționa corect. Mecanismul de protecție ajunge să devină o problemă”, a explicat prof. Hal Drakesmith, de la Institutul de Medicină Moleculară al Universității Oxford. 

Constatările acestui studiu, publicate în revista Nature Immunology, ar putea explica motivul pentru care simptomele precum oboseala și intoleranța la efort sunt comune în cazul sindromului Covid lung.

Cercetătorii spun, de asemenea, că studiul indică posibile modalități de prevenire sau reducere a impactului Covidului prelungit prin corectarea dereglării fierului în timpul infecției timpurii. O abordare ar putea fi controlarea inflamației extreme cât mai devreme posibil, înainte să deregleze nivelul fierului.

O altă abordare ar putea implica suplimentarea cu fier, însă dr. Hanson a subliniat că acest lucru nu este simplu: „Nu este neapărat cazul în care indivizii nu au suficient fier în corpul lor, ci doar că este prins în locul greșit”.

„Ceea ce avem nevoie este o modalitate de a remobiliza fierul și de a-l aduce înapoi în fluxul sanguin, unde devine mai util pentru celulele roșii din sânge”, a conchis ea.

 

×
Subiecte în articol: oboseala fier sănge infecţie COVID