Înființarea Observatorului Național al Copilului mai așteaptă votul deputaților

Observatorul va fi prima bază de date cu informații despre toți copiii vulnerabili din România, iar autoritățile locale vor primi o finanțare suplimentară, în funcție de numărul copiilor înscriși în el.

Proiectul va fi trimis acum la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz. El a fost asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a fost aprobat de Guvernul României la începutul anului. Prevederile lui vor schimba în bine modul de abordare al autorităților în ceea ce privește protecția copiilor vulnerabili.

Ministerul Familiei se implică financiar

Observatorul Naţional al Copiilor va fi o bază de date online care va putea fi accesată de toate judeţele prin Direcțiile Generale de Asistență și Protecția Copilului (DGASPC), și în ea vor fi incluşi toţi copiii care reprezintă cazuri de vulnerabilitate (abuz, neglijare, sărăcie extremă), inclusiv cei aproape 50.000 de copii care sunt în situaţia de a fi adoptaţi după ce au fost lăsați în grija statului. În momentul în care aceşti copii vor fi incluşi de către autorităţile locale în Observatorul Naţional al Copiilor, jumătate din cheltuială va fi suportată de către Guvern prin Ministerul Familiei, ceea ce este un ajutor în plus pentru autorităţile locale. 

În prezent, în România, doar în trei din 10 orașe există centre de zi pentru copiii provenind din familii sociale şi pentru mamele adolescente. În mediul rural, situația este și mai gravă: mai puțin de una din 10 localități are resursele esențiale pentru a oferi suport. 

Apar 150 de centre de zi

Pe lângă înființarea primei baze de date, vor fi înființate la nivel local consilii comunitare consultative din care vor face parte de la medic, preot sau învățător până la reprezentanți ai societății civile. „În paralel, completăm acest nou cadru legislativ cu 150 de centre de zi, pentru care punem la dispoziția primarilor din toată țara 50 de milioane de euro, fonduri nerambursabile prin PNRR. Primăriile încă pot depune proiectele până la 10 aprilie 2023, individual sau în parteneriat cu organizații acreditate ca furnizori de servicii sociale. Îi asigur pe toți primarii că suntem la dispoziția lor pentru orice fel de întrebare și că avem resursele necesare”, a declarat Gabriela Firea, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse.

România, pe lista neagră

Potrivit Oficiul European de Statistică, circa un sfert (24,4%) dintre copiii din UE erau expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială în 2021, comparativ cu 21,1% dintre adulţi (18 ani şi peste). Cea mai mai ridicată pondere a copiilor aflaţi în această situaţie se află în România (41,5%), ea fiind urmată la mare distanță de Spania (33,4%) şi Bulgaria (33%). În schimb, cea mai scăzută pondere a copiilor aflați în această situație se înregistra în Slovenia (11%), Cehia (13,3%), Finlanda (13,2%).