Unul dintre cei mai curajoși apărători ai credinței creștine în timpul represiunii comuniste a trecut acum la Domnul. Un om care a împiedicat demolarea bisericilor, a salvat obiectele de cult, și-a încurajat enoriașii, și-a respectat menirea și a înfruntat pentru asta toate pericolele sistemului, amenințări, bătăi, marginalizare.
Părintele Mircea Gorețchi s-a născut la 22 iunie 1943, la Câmpulung pe Ceremuș, în Bucovina, ca fiu al lui Dumitru și al Elenei Gorețchi. Descindea dintr-un vechi neam de răzeși moldoveni numiți inițial Munteanu. Străbunicul lui, Ștefan Munteanu, a zidit o capelă ortodoxă pe Ceremuș, la granița cu Polonia. Bunicul, Nicolae Gorețchi, a fost cantor al Bisericii „Sfântul Nicolae” din Câmpulung pe Ceremuș, dar și al Bisericii ortodoxe ridicate de comunitatea românească din Regina, în Canada, unde a emigrat pentru o vreme, urmând să revină în Bucovina în 1924. În 1940, trupele sovietice de ocupaţie au intrat în Bucovina, iar Nicolae Gorețchi a fost ridicat de la Câmpulung pe Ceremuş şi trimis în Siberia, unde a și murit.
Mircea Gorețchi și-a petrecut copilăria la Vatra Dornei, a urmat cursurile Seminarului Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamţ și pe cele ale Institutului Teologic Universitar, actuala Facultate de Teologie Ortodoxă din București, în perioada 1964-1968, susținându-și licența în iunie 1968, cu tema Stilul moldovenesc în arhitectura bisericească la români. Printre profesori i-a avut pe bizantinologul Alexandru Elian, pe istoricul Mircea Păcurariu și pe teologul Ene Braniște, căruia i-a fost discipol. În timpul facultății, a fost și solist al Coralei Patriarhiei Române.
La 26 octombrie 1968, a fost hirotonit, la Catedrala Mitropolitană din Iași, de către Mitropolitul Moldovei, Iustin Moisescu, viitorul Patriarh al României, pe seama parohiei Bazga, comuna Răducăneni, județul Iași. În 1973 a fost transferat în comuna Dorna Candrenilor din județul Suceava, unde a păstorit trei Biserici, cele din satele Dorna Candrenilor, Floreni și Poiana Negri. La Poiana Negri, s-a ostenit pentru construirea podului peste apa Negrișoara, pod pe care sătenii recunoscători l-au denumit „Podul Popii”.
În anul 1979, Părintele Mircea Gorețchi a fost transferat la București, ca paroh al Bisericii „Sfântul Ilie - Rahova”, pe care a păstorit-o până în momentul în care s-a pus problema demolării lăcașului de cult, în contextul campaniei de demolări de biserici orchestrată de regimul comunist ateu. Părintele Mircea Gorețchi s-a opus cu tărie dărâmării Bisericii, neprecupețind niciun efort și neînfricoșându-se de presiunile la care au fost supuși el însuși și familia sa (bătăi, amenințări, supraveghere). A făcut în așa fel încât în Biserică să existe în permanență credincioși, pentru a împiedica demolarea. Împreună cu studenți de la Facultatea de Teologie Ortodoxă, unde în anul 1984 a funcționat ca Părinte Spiritual, Mircea Gorețchi a salvat odoarele Bisericii „Sfântul Ilie - Rahova”, transportându-le la Mănăstirea Căldărușani. În cele din urmă, Biserica „Sfântul Ilie - Rahova” a fost salvată de la demolare și a fost translată, la 19 iunie 1984, prin metoda inginerului Eugeniu Iordăchescu.
În anul 1985, a fost numit paroh al Bisericii „Oțetari” din București, pe care a păstorit-o până în anul 2014, când a fost pensionat, moment după care a continuat să slujească o vreme ca preot pensionar îmbisericit. Prin strădania Părintelui Paroh Gorețchi, Biserica „Oțetari” a trecut, în perioada 2004-2006, printr-o amplă restaurare care a presupus consolidarea construcției și restaurarea picturii murale semnate de Gheorghe Tattarescu. În ultimii ani de păstorire, Părintele Gorețchi s-a ocupat și de repararea acoperișului Bisericii „Oțetari”.
În perioada de păstorire de la Biserica „Oțetari”, Părintele Mircea Gorețchi a fost și profesor de religie și de istoria religiilor la Colegiul Național „Spiru Haret” din București, reprezentând un reper spiritual și moral pentru generații de enoriași și de elevi.
În 2017, Anul comemorativ al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, Părintele Mircea Gorețchi a primit, de la Preafericirea Sa Părintele Patriarh Daniel, Crucea Patriarhală și Diploma omagială Justinian Patriarhul cu medalie, pentru curajul de care a dat dovadă înfruntând autoritățile comuniste, pentru apărarea Bisericii și a credinței creștine.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!