Problemele sociale i-au ţinut pe tineri departe de urne

Consiliul Tineretului din România (CTR) arată că, la nivel naţional, circa 1,8 milioane de tineri au votat la recentele alegeri locale – adică 38,6% – şi încearcă să analizeze care ar fi cauzele absenţei de la urne a două treimi dintre cei de până-n 35 de ani. CTR consideră că şi nesiguranţa socială i-a ţinut pe tineri departe de secţiile de votare.

Cei din conducerea CTR consideră că prezenţa tinerilor la recentele alegeri a fost într-un „procent satisfăcător” – mai mică totuşi comparativ cu cea de la alegerile prezidenţiale din 2019 (41,8%) şi cu cea de la europarlamentare (43,2%). Unde sunt, se întreabă ei, restul de 61,4% și de ce nu şi-au exprimat opţiunea pentru o administraţie sau alta, care va da direcţia de dezvoltare locală în următorii patru ani?

În jungla birocratică

Faţă de alegerile europarlamentare şi prezidenţiale, la alegerile locale votul poate fi exprimat doar în localitatea de domiciliu sau de reşedinţă. „Tinerii care trăiesc în altă localitate față de cea de domiciliu trebuie să dețină viză de flotant pentru a putea vota”, spun cei din CTR. „În contextul pandemiei, intervine o altă problemă specifică, și anume teama tinerilor care nu dețin viza de flotant (...) de a se deplasa în localitatea de domiciliu”.

Plus că viza cu pricina nu se obţine uşor, durata medie pentru eliberarea ei fiind de o săptămână.

Lipsa spiritului civic

O altă posibilă cauză a absenţei este faptul că tinerii nu mai sunt conectaţi cu realităţile din comunitatea din care provin, dar nici nu sunt suficient de legaţi de realitatea din oraşul de adopţie.

Lipsa votului prin corespondenţă i-a descurajat pe mulţi, consideră CTR – plus că, acum mai mult decât oricând, se simte lipsa spiritului civic: „Chiar dacă în mod formal beneficiază de informare în cadrul școlii și, în mod informal, prin intermediul diverselor campanii de încurajare a prezenței la vot (...), conștiința civică se formează în familie și prin interacțiunile de zi cu zi”.

Fără şcoală, fără job

Şi nesiguranţa socială e un impediment: în 2018, 18,1% din tinerii cu vârsta de 18-24 de ani, 21,5% din cei de 25-29 de ani, respectiv 20,3%  din cei de 30-34 de ani se încadrau la categoria NEET („Not in Education, Employment, or Training”) – adică nu aveau loc de muncă, nu urmau nicio formă de învăţământ şi nu participau la activităţi de formare profesională. Tot în 2018, conform Eurostat, dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani, 36,7% se aflau în risc de excluziune socială. „În aceste condiții, este clar că acești tineri sunt marginalizați în societate și există șanse semnificative ca ei să nu voteze”, afirmă cei din CTR.

1.813.011 tineri au votat la nivel național, din totalul de 8.420.741.